SPECIAL. DubluVorba și „lecțiile” SUA despre libertatea de exprimare & democrație

Bună dimineața,

…la cafeluța distopică, prieteni.

„Dacă democrația americană poate supraviețui zece ani mustrărilor din partea [activistei pentru climă] Greta Thunberg, puteți și voi supraviețui câteva luni cu Elon Musk”, a spus vicepreședintele SUA, JD Vance, săptămâna trecută, la tribuna Conferinței de Securitate de la Munchen.

Doar că Greta Thunberg este o tânără suedeză de 22 de ani, activistă pe teme climatice (BBC) și puțin peste 14 milioane de followers pe rețele sociale.

…în timp ce Elon Musk este cel mai bogat om de pe planetă, care controlează companii cu impact direct asupra economiei globale și tehnologiei (Tesla, SpaceX, Neuralink, X/Twitter). (BBC)

În același timp, Musk, care a donat 290 de milioane de dolari campaniei electorale a lui Donald Trump, este și șeful unei agenții a Guvernului SUA, dar și deținătorul unei platforme de socializare cu peste 45 de milioane de utilizatori doar în spațiul UE.

Influența lui vine din deciziile de afaceri și tehnologiile pe care le dezvoltă, care pot modela industrii întregi.

Și, mai ales, pot modela percepția asupra realității, dacă e să vorbim de rețeaua socială X.

…așa cum NBC notează, într-o analiză care arată că Musk se implică activ în amplificarea vocii politicienilor și partidelor de extremă dreapta de pe șase continente. Cu exemple concrete, care subliniază interferența lui în politica unor state precum Brazilia, Canada sau, cel mai recent, Germania.

Cu alte cuvinte, e destul de improbabil ca influența celor doi să poată fi pusă pe picior de egalitate, în viziunea oricărui partener de bună credință.

Replica asta, la fel ca întreg discursul lui Vance de la Munchen, mi-a amintit de DubluVorbă (doublethink, n. red.) - un concept central din romanul 1984 de George Orwell - care se referă la capacitatea de a accepta simultan două idei contradictorii ca fiind adevărate, fără a simți disonanță cognitivă. (Dicționarul Cambridge)

Am ales să deschid newsletter-ul de azi cu acest fragment din discursul lui JD Vance pus în context.

În primul rând, pentru că am văzut replica asta preluată și repetată pe nemestecate în presa și social media din România.

În al doilea rând, pentru că ea anunță limpede o nouă poziție ideologică a SUA în raport cu lumea, nu doar cu statele Uniunii Europene. Și această poziție este strâns legată de viziunea asupra tehnologiei și sensul pe care îl dăm unor cuvinte :)

Într-un text curajos care încearcă să arunce o privire spre un posibil viitor, uitându-se la motivațiile ideologice ( & filosofice) ale SUA, Mihnea Măruță spune că noua poziție se bazează pe accelerație ca valoare centrală.

Am reținut din textul lui Mihnea că birocrația - adică sistemele de proceduri care ne asigură de ceea ce obișnuiam să numim checks and balances - și presa sunt entitățile care, în noua viziune, încurcă acceleraționismul.

Așa că să încetinim și să ne mai permitem puțin lux contextual

La începutul lui februarie, conducerea Departamentului de Justiție al SUA a ordonat procurorului-șef interimar din Washington D.C. să concedieze procurorii desemnați să investigheze revolta de la Capitoliu, din 6 ianuarie 2020, conform unui memoriu datat 31 ianuarie, consultat de CBS News și confirmat de surse.

Într-un alt memoriu separat, adjunctul procurorului general a ordonat ca toți agenții FBI care au fost desemnați pentru investigarea insurecției din 6 ianuarie să fie supuși unei reevaluări.

În paralel, în SUA, administrația Trump slăbește agenția federală responsabilă de combaterea interferențelor străine în alegeri, prin concedieri. (Mother Jones)

La începutul săptămânii trecute, Casa Albă a interzis accesul unui reporter Associated Press la un eveniment în Biroul Oval, după ce a cerut agenției să folosească în relatările sale denumirea „Golful Americii”, ordonată recent de Donald Trump, în loc de Golful Mexicului.

NiemanLab arată că președinția SUA a acuzat agenția de „minciună” pentru folosirea denumirii istorice a Golfului Mexic.

Câteva zile mai târziu, Conferința de Securitate de la Munchen, programată să deschidă discuțiile despre o posibilă încetare a războiului declanșat de Rusia în Ucraina, a fost bulversată de cele aproape 20 de minute în care vicepreședintele SUA a părut că ceartă liderii europeni, acuzându-i că se îndepărtează de valorile pe care le clamează (cele democratice) și își cenzurează electoratele preocupate de problema migrației și cea a libertății de exprimare. (BBC)

Acum să ne întoarcem la sensul cuvintelor. Precum…

Cenzură & libertate de exprimare

Politico a intuit foarte bine că discursul lui JD Vance țintește un punct în care UE nu a arătat până acum flexibilitate: și anume, reglementarea rețelelor sociale.

Bloomberg via Gizmodo confirmă: tot la Munchen, șeful diviziei de afaceri globale a Meta, Joel Kaplan, le-a transmis liderilor UE că Meta „nu va da înapoi” din a-l implica pe președintele Donald Trump, dacă UE continuă să își impună reglementările și sancțiunile pentru încălcarea acestora.

Kaplan le-ar fi spus celor prezenți că decizia privind caracterul nedrept al sancțiunilor UE împotriva companiilor tehnologice americane aparține administrației Trump, dar că Meta nu va ezita să se plângă dacă va fi necesar.

Merită să ne amintim că în acest moment X este investigată de UE pentru încălcarea reglementărilor europene privind legalitatea conținutului online. Mai precis, rețeaua deținută de Musk este suspectată că a modificat sistemul pentru a acorda o vizibilitate mai mare partidelor de extremă dreapta. (The Guardian)

…iar Meta a adunat în ultimii ani amenzi în valoare de peste 3 miliarde de euro din partea UE, pentru diverse încălcări ale reglementărilor din spațiul comunitar. (AP News)

Ce reglementează în acest moment UE?

Prin Actul Serviciilor Digitale (DSA), UE a încercat să-și asigure o fereastră spre transparența algoritmilor care guvernează rețelele sociale care activează în spațiul comunitar. (AlgorithmWatch)

Pe scurt, DSA stabilește obligația rețelelor sociale de a șterge rapid conținutul declarat ilegal de legislația statelor membre (fie că e vorba de incitare la ură sau promovarea simbolurilor naziste, wink wink…)

În plus, DSA interzice direcționarea reclamelor către copii și profilarea indivizilor pe baza unor caracteristici „sensibile”, precum afilierea religioasă sau orientarea sexuală.

Tot DSA cere mai multă transparență din partea rețelelor pentru conținutul publicitar plătit, în special cel politic - adică impune entităților care plătesc publicitate politică să fie identificabile.

Apropo de asta…

„Dacă democrația voastră poate fi distrusă cu câteva sute de mii de dolari cheltuiți pe publicitate digitală dintr-o țară străină, atunci nu era foarte puternică de la bun început", a mai spus Vance, în discursul de la Munchen.

…iar asta mi-a amintit de un dialog din 2009 dintre jurnalistul Cătălin Tolontan și, pe-atunci mogulul media Sorin Ovidiu Vântu. Iată-l, povestit chiar de jurnalist:

„Avem un stat slab şi nişte moguli puternici”, i-am spus lui Sorin Ovidiu Vântu, la care a răspuns: „Întăriţi-vă statul!”.

Observațiile de atunci ale lui Cătălin Tolontan sunt aplicabile aproape unu la unu momentului Vance - Munchen - UE - mogulii media din România anului 2009 susțineau că au tot dreptul să intervină în politică şi în agenda publică pentru că sunt performanţi.

„(…) Dacă statul este incapabil să-şi protejeze resursele, este problema statului, nu a omului de afaceri. Omul de afaceri încearcă. Este treaba statului să-l prindă şi să-l lege”, spunea, atunci, Sorin Ovidiu Vântu.

JD Vance susține acum ceva similar. Că SUA poate - și este îndreptățită - să impună o viziune proprie asupra realității, indiferent de fapte, și, în plus, să lege discuțiile despre securitate de acceptarea acestei viziuni.

Bullying atunci, bullying acum :)

Cu alte cuvinte, în prima fază, de dereglementarea rețelelor sociale în spațiul european. Chiar dacă asta înseamnă exact interferență în alegeri și alterarea ideii de democrației, așa cum o știam până acum.

Ce face România, în contextul ăsta?

Se străduiește.

Ruptă între disoluția statului, o lipsă colosală a discuțiilor pe teme esențiale în spațiul public - precum dezinformarea Federației Ruse și obiectivele ei strategice, dar și prostia politicienilor de la guvernare, România asistă la dezbaterea internațională, remarcându-se prin absență.

Între timp, „Rusia este vital interesată ca România să înceteze să fie un partener credibil al NATO și al UE”, spune istoricul Cosmin Popa, unul dintre cei mai lucizi observatori ai evoluției războiului declanșat de Federația Rusă în Ucraina. (HotNews)

Dar nu vă îngrijorați, europarlamentarul PNL Rareș Bogdan, cel care a avut ideea campaniei pe TikTok care a ajuns să-l susțină pe Călin Georgescu, se întoarce ca invitat permanent la Realitatea TV. (Snoop & HotNews)

Jurnalist & politician - Rareș pare să fi înțeles că SUA a dat tonul pentru ștergerea oricăror conflicte de interese în ceea ce privește onestitatea în spațiul public :)

…iar administrația Trump ne-a transmis că e preocupată de soarta fraților Tate, acuzați în SUA, UK și România de trafic de persoane, viol în formă continuată și constituire de grup infracțional.

Ministrul de Externe al României a aflat asta într-o discuție pe unul dintre holurile conferinței de la Munchen. (G4Media)

…okay, și ce pot să fac eu, cetățeanul simplu, în contextul ăsta care îmi dă bad juju & creeps? *

Aș vrea să am un răspuns pentru asta, dar, cu onestitate, nu știu. Pot să vă spun cum judec eu momentul acesta foarte sensibil. Săptămâna trecută am fost la Strasbourg, invitată de Parlamentul European, pentru a asista la ședința plenară a PE și la o masă rotundă privind acțiunile de combatere a dezinformării în spațiul comunitar.

Și pot să vă spun că e dureros să vezi o parte din europarlamentarii români plimbându-se dezorientați prin clădirile PE, fără să cunoască vreo limbă de circulație internațională și lipsiți de conștiința faptului că ne reprezintă în forul european.

E la fel de dureros să vezi că oficialii PE și UE tratează problema dezinformării și, în general, discuțiile despre reglementarea rețelelor sociale ca pe ceva marginal și demn de umplut cu slogane aproape publicitare.

Întrebările jurnaliștilor români legate de ancheta privind interferența TikTok în alegerile prezidențiale au fost întâmpinate cu răspunsuri goale de conținut. E posibil să avem un raport în aprilie, dar nu e sigur.

E momentul să creștem cheltuielile pentru apărare, ne-au transmis, într-o formă sau alta, toți europarlamentarii cu care am avut întâlniri. Ați auzit vocile lor amplificate de partide în țară? Exact.

O zi mai târziu, acasă, am aflat că generalul Cătălin Ștefăniță Zisu, comandantul Logisticii Armatei Române, este cercetat într-un dosar de fraudă cu prejudiciu de peste 2,4 milioane de euro, acuzat că ar fi decontat lucrări fictive de amenajare a Cimitirului Ghencea Militar 3. (Știrile ProTV)

În același timp, suntem copleșiți de veștile care spun că SUA negociază deja un soi de pace cu Rusia, peste capul UE, și în absența victimei - Ucraina. Iar asta agită spectrul sumbru al unor decizii istorice care au împărțit lumea între superputerile globale, fără vreo atenție pentru soarta celor mici. Știm, am mai trecut prin asta.

E un moment sensibil pentru fiecare dintre noi.

Dar e ceva ce am învățat în acești 10 ani în care am documentat și scris despre manipularea opiniei publice și dezinformare - care există, e reală și nu e doar un cuvânt „urât” care vine din istoria URSS - așa cum pretindea JD Vance la Munchen.

Și anume că primul efect dorit de orice mare manipulator e paralizarea adversarului. Înecarea lui în valuri de informație care să îl facă să se simtă insignifiant și prea mic pentru a avea relevanță în marea arhitectură a deciziilor globale.

Senzația că un singur om nu are altă opțiune decât să se supună.

Or asta, prieteni, cred că e fals.

Stau mărturie istoria noastră împărtășită și toate poveștile bune, de la început și până acum.

Mi-aș dori să nu uităm asta în săptămânile următoare, când această fragilitatea a noastră va fi speculată în toate felurile. Singurul avantaj de neclintit pe care îl avem e propria noastră umanitate în fața lumii.

* Ultima parte a newsletter-ului este o opinie personală susținută de 10 ani de documentări asidue despre tacticile de manipulare & dezinformare online. Și toate poveștile bune, de la început și până acum :)