👉 Pe 11 august, ediția din SUA a Newsweek a publicat la secțiunea Opinii un text cu titlul „SUA ar trebui să apere democrația – și pe Călin Georgescu – în România”. Materialul, semnat de un anume Dennis Portman, a fost prezentat ca elogios de presa suveranistă și de adepții lui Călin Georgescu, înapoi în România.

La nici 24 de ore de la publicare, articolul a fost șters, ceea ce a creat un nou val de teorii ale conspirației în rândul suveraniștilor. (G4Media)

👉 Într-un demers diplomatic fără precedent, o coaliție formată din doi foști ambasadori ai SUA în România, Adrian Zuckerman și Mark Gitenstein, un fost guvernator al Virginiei, James S. Gilmore III, și fostul ambasador interimar al SUA la Uniunea Europeană solicită o reexaminare atentă a dosarului de viză al lui George Simion.

Trei dintre semnatari sunt republicani importanți. (G4Media)

👉 Rusia susține că a capturat un sat din Ucraina care nu mai există din 1997. (Digi24)

👉 Închiderea Unității 2 a centralei de la Cernavodă va duce la un dezastru nuclear ca cel de la Cernobîl sau Fukushima, potrivit unei narațiuni false viralizate în România de suveraniști și conspiraționiști.

Veridica.ro explică de ce un dezastru de tip Cernobîl e imposibil la Cernavodă și cum acest tip de dezinformare urmărește să acumuleze panică și neîncredere în rândul publicului.

👉 Nu dăm electricitate „gratis” Moldovei, și nici Ucrainei. (HotNews)

👉 Un eveniment sponsorizat de președintele Consiliului Județean Prahova (PSD) reunește mai mulți lideri ultranaționaliști, precum generalul în rezervă Mircia Chelaru (AUR), Dan Dungaciu (AUR) sau Claudiu Târziu.

Toți trei au repetat, la răstimpuri, narațiuni favorabile Federației Ruse. (G4Media)

👉 Rusia și-a intensificat semnificativ campania de dezinformare online în Polonia, folosind o dispută din al Doilea Război Mondial, între Varșovia și Kiev.

O analiză realizată de Institutul Polonez pentru Afaceri Internaționale (PISM) a constatat că conținutul online anti-ucrainean în limba poloneză de pe rețeaua X, Facebook, Instagram, TikTok și YouTube a crescut cu peste 250%. (Agerpres)

Știri despre știrile false (și tehnologiile care le amplifică)

👉 Moscova a plătit sute de preoți ortodocși din Moldova să promoveze mesaje anti-europene, a cumpărat voturi și a folosit centre din Serbia, Bosnia și Rusia, unde a antrenat cetățeni să provoace proteste violente după alegerile parlamentare de anul trecut, scrie The New York Times.

Obiectivul lui Vladimir Putin pentru 2026 ar fi fost colapsul din interior al NATO și UE, folosind Moldova ca centru de operațiuni împotriva Ucrainei și a Uniunii Europene.

👉 Rețeaua rusească de boți Matrioshka derulează campanii de dezinformare în Germania, înaintea alegerilor locale din septembrie, avertizează Oficiul Federal pentru Protecția Constituției.

Oficiul a constatat că, în august, boți de pe X (Twitter) au răspândit postări cu hashtag-ul #TimeToDivideGermany, promovând o nouă împărțire a Germaniei în Est și Vest și prezentând o astfel de despărțire drept „o necesitate istorică”. (The Insider)

👉 …dar conținutul dezinformativ al campaniilor din Germania nu vizează niciodată cele două partide extremiste AfD (extremă dreapta) și BSW (extremă stânga), arată Tech Times.

👉 Legislația europeană care impune marcaje clare și specifice pentru conținutul AI audio, video sau foto, ar putea avea efect de bumerang, spune un cercetător pentru The Conversation.

Mai precis, riscul e să ne bazăm prea mult pe conținutul marcat, și să credem că orice conținut nemarcat e real.

👉 Japonia adoptă un standard nou pentru publicațiile de știri. Practic, noul sistem folosește o semnătură criptografică prin care ajută utilizatorii să verifice cine a creat un site și autenticitatea celor care postează informații.

Semnătura digitală nu asigură utilizatorii că informațiile de pe site-urile analizate sunt adevărate sau verificate, ci confirmă autenticitatea surselor. (Nieman Lab)

👉 Două site-uri clonă ale Forbes, generate cu tehnologie AI, vând spațiu pentru advertoriale și materiale publicitare nemarcate ca atare, printr-o agenție de PR din SUA. (Press Gazette)

👉 Advertising-ul online poate genera date personale despre utilizatori, pe care să le vândă apoi guvernelor sau altor actori interesați.

Un tool care analizează publicitatea online poate ajuta investigatorii să găsească statele din spatele unor agenții sau site-urile pe care își plasează conținutul. (404media.com via Archive.is)

👉 Serviciul de Securitate al Ucrainei și Poliția Națională au descoperit și închis 94 de call-center-uri folosite pentru înșelătorii financiare.

Escrocii foloseau documente falsificate, s-au dat drept avocați și angajați de bancă și au utilizat tehnologie deepfake pentru a-și face schemele mai credibile.

În unele cazuri, după ce victimele și-au pierdut economiile, escrocii le-au convins să contracteze împrumuturi, să se împrumute suplimentar sau să își vândă proprietățile. (The New Voice of Ukraine)

👉 Abuzul generat cu AI împinge femeile din India să se retragă din spațiul online: unele nu mai postează fotografii, altele renunță la poza de profil.

„Am simțit că altcineva a preluat controlul asupra felului în care exist vizual", spune o jurnalistă cu ale cărei imagini s-au făcut deepfake-uri sexuale. (El País)

👉 Apple a trimis un nou val de notificări clienților pe care îi suspectează că au fost vizați de spyware capabil să le compromită dispozitivele. Gigantul tehnologic trimite periodic astfel de notificări pentru a-și avertiza clienții că iPhone-urile, iPad-urile sau Mac-urile lor ar fi putut fi compromise cu spyware folosit de obicei de guverne.

Apple a declarat pentru TechCrunch că a trimis notificările joi, către utilizatori vizați în 110 țări. Compania precizează că, până în prezent, a notificat clienți din peste 150 de țări.

👉 Germania a adoptat un pachet de legi de reformă a serviciilor de informații, după ce agresiunea hibridă a Federației Ruse s-a accentuat.

Agenții serviciului german de informații externe, BND, ar putea desfășura acte de sabotaj, conduce operațiuni cibernetice ofensive și derula activități de spionaj mai agresive, potrivit noilor reglementări. (POLITICO)

👉 Statele baltice încurajează inovația rapidă în domeniul apărării și sprijină startup-urile cu activitate în zona combaterii războiului hibrid și inovație în securitate națională.

France 24 arată cum s-au mobilizat cele trei state pentru a face față agresiunii Rusiei.

👉 O organizație cu sediul în China și legături strânse cu guvernul de la Beijing a încercat să instaleze în Noua Zeelandă infrastructură spațială terestră de urmărire a sateliților.

A folosit o companie locală care, probabil, nu era conștientă că echipamentul ar fi putut colecta informații cu valoare militară.

Evenimentul este menționat în ultimul raport de activitate al agenției de securitate a Noii Zeelande, care menționează un mediu de spionaj tot mai periculos. (Reuters)

👉 Taiwan a anunțat că a fost ținta unei campanii ample de hacking dezvoltate cu tehnologie AI, luna trecută.

Rezultatele investigației au arătat că atacurile au prezentat caracteristici clare ale unei „surse externe”, hackerii folosind o abordare hibridă care combina operațiuni manuale cu asistență din partea unor agenți AI precum OpenClaw. (NBC)

👉 O poveste din Australia dezvăluie o tactică nouă de spionaj, care se folosește de clonarea unor afaceri.

O companie de consultanță din Australia a fost „clonată” și folosită pentru a recruta experți din diverse domenii cărora li s-au solicitat și plătit rapoarte informative, în țări vizate pentru spionaj. (The Guardian)

👉 Un ghid pentru părinți despre cum să discute cu adolescenții despre folosirea chatboților AI, scris de psihologi clinicieni și un psihiatru de copii. Punctul central: empatia acestor sisteme e simulată, nu reală, iar conversațiile nu sunt private. Autorii recomandă întrebări deschise în loc de interdicții. (The Conversation)

👉 CNET face o listă cu cele mai vizibile semne care ar trebui să ne avertizeze că avem de-a face cu o înșelătorie online generată cu tehnologie AI.

👉 Un quiz care vă testează atenția și perspicacitatea, trebuie să decideți dacă aveți în față site-uri autentice sau clone create cu tehnologie AI. De la NewsGuard.

Șapte persoane au fost arestate ieri preventiv, pentru 30 de zile, pentru că au atacat sâmbătă noaptea o ambulanță care mersese în satul Căprioara din comuna Recea-Cristur să preia un pacient. Cei șapte s-au înarmat cu bâte, topoare, pari, pietre și o lopată, au blocat ambulanța pe șosea și au atacat personalul medical dinăuntrul acesteia. (Agerpres)

Cu o zi înainte de arestări, Ministerul Sănătății a condamnat ferm atacul asupra echipajului Serviciului Județean de Ambulanță Cluj, provocat de dezinformări apărute pe platforme din social media. Oamenii au atacat echipajul convinși că ambulanța venise să răpească copii, așa cum văzuseră în video-uri virale pe rețelele sociale. (G4Media)

Pe fondul acesta, s-au redeschis discuțiile despre legea USR/Miruță privind combaterea dezinformării, adoptată tacit în Senat anul trecut, în luna iunie. Am scris despre proiectul de lege în Ediția #259 din Misreport. Reiau aici ideile cele mai importante:

Ce presupune proiectul de lege al USR? Forma adoptată de Senat impune „furnizorilor de rețele sociale” să-și adapteze algoritmii în așa fel încât conținutul ilegal să nu fie transmis sau promovat în spațiul rețelelor.

⚠️ Nu e clar cum își pot „adapta” marile platforme algoritmii pentru a reduce audiența conținutului ilegal sau cum pot fi „carantinate” postări, așa cum cere textul legii.

În plus, legea prevede amenzi pentru rețelele sociale, în cazul în care reclamațiile privind conținutul ilegal adresate instituțiilor responsabile depășesc o rată de confirmare de 30%.

Și asta deschide altă portiță: rețelele sociale pot decide, de pildă, să restricționeze masiv orice postare suspectă de a fi ilegală, fără ca vreo autoritate să poată verifica implementarea textului de lege.

Pe scurt, în formularea actuală, legiuitorul pare să creadă că algoritmii și sistemele bazate pe tehnologie AI pot lua doar decizii corecte – fapt infirmat de literatura de specialitate – și nu au nevoie de vreo verificare ulterioară.

De vara trecută, nu s-a întâmplat nimic cu proiectul de lege, iar asta spune ceva și despre cum funcționează Parlamentul României.

Președintele interimar al Consiliului Național al Audiovizualului are și el o soluție: legislație adaptată și… să plătim rețelele sociale pentru a amplifica mesajele instituțiilor oficiale. (G4Media)

Să plătim rețelele care fac profit din conținutul dezinformativ, pentru a prelua și conținut oficial. No comment.

⚠️ Totuși, cum ajung niște oameni în toată firea să atace o ambulanță, crezând povești dezinformative de pe rețele sociale? Se rezolvă asta cu o lege de o pagină? Am încercat să dau un răspuns mai amplu într-o postare pe Facebook.

Un reportaj din comunitatea în care oamenii s-au speriat și au atacat ambulanța, crezând că își apără copiii, arată o realitate dureroasă. Un fel de epilog care demonstrează, dacă mai era cazul, cât poate rezolva o lege „împotriva dezinformării”. (PRESShub)

👉 Un web designer din Moldova, plătit de AUR cu peste 2 milioane de euro de-a lungul timpului, este cel care a înregistrat site-ul pentru suspendarea președintelui Nicușor Dan. (Public Record)

👉 G4Media analizează tropii de propagandă rusă folosiți pe site-ul care promovează suspendarea președintelui.

Știri despre știrile false (și tehnologiile care le amplifică)

👉 O ipoteză conspiraționistă „de nișă” care a circulat izolat în publicul de extremă dreaptă din SUA, amplificată din 2023, a ajuns politică publică a administrației prezidențiale SUA sub Donald Trump.

O investigație MIT Technology Review și Type Investigations arată cine sunt actorii care au amplificat-o și cum afectează acum eforturile globale de combatere a influenței străine prin campanii de dezinformare.

👉 Un val de dezinformare pe rețelele sociale a determinat afluxul mortal al zecilor de mii de migranți în teritoriul nord-african spaniol Ceuta, săptămâna trecută, au declarat analiști pentru AFP.

O campanie online care a generat 11 milioane de vizualizări începând de la începutul lunii iulie a alimentat afluxul, potrivit unui raport publicat de Chema Gil, analist de securitate și informații la Universitatea din Murcia. (AFP via France 24)

👉 Conturi cu legături cu armata rusă, care promovau mesaje de extremă dreapta, au ajuns la peste 500.000 de persoane în zilele care au urmat afluxului masiv de oameni în Ceuta. Asta arată o analiză 411, un grup de combatere a dezinformării.

Conturile de pe rețelele sociale asociate Rusiei răspândesc frecvent narațiuni destabilizatoare în Europa, promovând adesea puncte de vedere de extremă dreapta despre imigrație. (The Guardian)

👉 …între timp, Spania se pregătește pentru o nouă tentativă a mii de migranți de a ajunge la Ceuta, după ce oficialii din serviciile de informații au concluzionat că apelurile online la o traversare în masă sunt pe deplin credibile.

Mesajele care circulă deja pe Facebook, WhatsApp și TikTok îndeamnă oamenii să înoate în jurul digului Tarajal pe 15 august, sau eventual mai devreme, pentru a ajunge în exclava spaniolă de pe coasta nord-africană. (Euractiv)

👉 Rețelele rusești de dezinformare au lansat o campanie activă de interferență în alegerile prezidențiale din Franța, programate pentru aprilie 2027.

În ultimele două săptămâni au ieșit la iveală cel puțin trei cazuri în care aceste rețele au răspândit știri false despre posibili candidați pe rețelele sociale, inclusiv prin clonarea unor publicații franceze populare.

Atacurile vizează politicieni care au criticat anterior Rusia sau și-au exprimat susținerea pentru Ucraina în război. (Meduza)

👉 …totuși, denunțând public aceste atacuri, politicienii riscă să amplifice operațiuni care, în realitate, au un impact redus, arată o analiză Le Monde.

👉 Grokipedia, copia „anti-woke” a Wikipedia, generată cu tehnologie AI și finanțată de Elon Musk, pare să nu mai fi fost editată sau revizuită din aprilie. (Nieman Lab)

👉 O instanță din New Mexico a decis că Meta a creat un „pericol public” prin efectele platformelor sale asupra adolescenților - o premieră care stabilește că platformele pot fi trase la răspundere pentru consecințele produselor lor, nu doar pentru conținutul postat de utilizatori.

Compania plătește 567 de milioane de dolari și va face apel. (Tech Policy Press)

👉 The Conversation scrie despre o tactică nouă de dezinformare cu ajutorul tehnologiei AI, care generează comentarii multiple. Cu ajutorul lor, actorii care acționează pe rețele sociale deturnează atenția de la subiectele originale, și induc alte idei publicului.

👉 …iar Tech Policy Press avertizează că epoca în care trebuie să ne așteptăm la atacuri cibernetice care vizează sistemele electorale, în timpul alegerilor, e aici.

👉 O dronă încărcată cu explozibili descoperită săptămâna aceasta pe aeroportul Leipzig Halle, trebuia să arunce în aer un avion, potrivit anchetatorilor germani. Acum se grăbesc să stabilească dacă în spatele atacului s-ar putea afla serviciile de informații ruse sau intermediari ai acestora.

Între timp, statele din UE iau tot mai în serios probabilitatea ca Federația Rusă să-și intensifice acțiunile de război hibrid. (Financial Times via archive.is)

👉 Deutsche Welle confirmă că vorbim deja despre „un nou nivel al amenințărilor” hibride, referindu-se la același caz.

👉 Traficul organic al site-urilor de știri scade, din cauza rezumatelor cu tehnologie AI oferite de Google. USA Today a încheiat un parteneriat cu Palantir, care caută „noi moduri de conectare cu publicul” și feluri în care se pot monetiza. (Nieman Lab)

👉 OCCRP dezvăluie o tactică nouă de a ataca jurnaliștii de investigații: reclamațiile care vizează încălcarea copyright-ului. Un outlet de investigații care a publicat materiale despre corupția unor membri ai guvernului georgian s-a trezit cu materiale retrase de pe YouTube în urma unor astfel de reclamații.

👉 Consiliul Național al Audiovizualului (CNA) a emis un ordin de eliminare a conținutului fals lansat de europarlamentarul Claudiu Târziu, potrivit căruia românii riscă până la 10 ani de închisoare dacă își sapă o fântână în propria curte. (Pagina de Media)

👉 Câteva zile mai târziu, Guvernul a declarat stare de alertă din cauza scăderii producției de energie electrică provocate de secetă și de nivelul extrem de scăzut al Dunării. Anunțul premierului interimar Ilie Bolojan a generat un val de dezinformare pe rețele sociale.

Închiderea Centralei Nucleare de la Cernavodă a fost cauzată de dragarea canalului ucrainean Bîstroe, care „fură” apa din Dunăre și provoacă o puternică criză energetică în România, afirmă propaganda suveranistă.

Veridica.ro explică de ce e complet falsă povestea.

👉 …on this note, PressOne publică un material care explică ce s-a întâmplat, de fapt, cu apa Dunării. Adică, de ce a secat Dunărea în România dacă a tot plouat în ultimele luni și a fost chiar frig.

👉 Liderul partidului conservator PiS din Polonia, Jaroslaw Kaczyński, l-a dat afară din partid pe adjunctul său, fostul premier Mateusz Morawiecki, împreună cu alți 30 de parlamentari.

Kaczynski a anunțat excluderea după un termen limită de la miezul nopții pe care îl acordase lui Morawiecki și grupului său pentru a semna declarații de loialitate. (Veridica.ro)

⚠️ Știu la ce vă gândiți, Mateusz Morawiecki mai avea o șansă dacă ajungea rapid la Tribunalul Ilfov… 😉

👉 Nu, dronele de război nu intră în România cu „aprobarea președintelui”. (Factual)

👉 …iar ciuperca Amanita muscaria nu e deloc „sigură” pentru consum. (Factual)

Știri despre știrile false (și tehnologiile care le amplifică)

👉 Materialele sintetice audio și video, dar și textele generate artificial și concepute să pară autentice trebuie etichetate în spațiul european. Regulile se aplică sistemelor noi de AI de pe piața UE începând cu 2 august, în timp ce cele existente au la dispoziție încă patru luni pentru a se conforma.

Potrivit regulilor, textele, imaginile, materialele video și audio concepute să pară reale trebuie marcate vizibil ca fiind generate prin tehnologie AI și trebuie să conțină un filigran digital (watermark) care să indice originea artificială a conținutului. (The Guardian)

👉 Militarizarea copiilor din regiunile ucrainene cucerite de Rusia se extinde dincolo de școală prin organizația de tineret „Mișcarea Primilor”, înființată de Putin în 2022.

Practic, ea reînvie un joc de război din epoca sovietică: copiii sunt împărțiți în „armate”, instruiți să asambleze arme, să opereze drone, să acționeze ca „trupe de asalt” și să practice războiul cibernetic și operațiuni informaționale.

Scopul este să-i îndoctrineze împotriva identității lor ucrainene și să-i pregătească de luptă pentru armata rusă. (The Conversation)

👉 Comunități de polonezi, împreună cu membri ai minorităților ucrainene și bieloruse din Polonia, au organizat duminică mai multe marșuri împotriva discursurilor care incită la ură.

Protestele vin după ce în ultimele săptămâni, mai mulți ucraineni au fost atacați în Polonia. (TVP World)

👉 Franța a ordonat comentatoarei ruse Xenia Fedorova să părăsească țara, a anunțat Ministerul de Interne, după ce aceasta a fost acuzată că difuza propagandă pro-Kremlin la televiziunea și radioul franceze.

De la primirea ordinului, Fedorova, care lucrează pentru un imperiu media al unui miliardar conservator, a fost plasată sub arest la domiciliu și este obligată să se prezinte zilnic la poliție, potrivit unei surse apropiate cazului. (France 24)

👉 Un nou instrument Google Earth a permis pentru scurt timp utilizatorilor să creeze hărți deepfake, generate cu tehnologie AI.

Gigantul tehnologic l-a retras rapid, după un val de critici și îngrijorări legate de riscurile de dezinformare. (The New York Times)

👉 Meta a încheiat un contract cu televiziunea de extremă dreapta din SUA, Newsmax, și va folosi conținutul generat de aceasta pentru a-și antrena chatbotul cu tehnologie AI. (The Verge)

👉 Donald Trump susține că mai multe rapoarte publicate de Casa Albă ar demonstra că registrele de vot din 15 state ar fi fost „compromise” de China.

The Washington Post a vorbit cu oficiali din 12 astfel de state, care arată că nu au fost niciodată notificați oficial de vreo breșă de date, un pas standard pe care autoritățile federale îl parcurg atunci când descoperă un atac cibernetic. (via archive.is)

Cu alte cuvinte, afirmațiile lui Trump nu par să aibă o bază reală.

👉 …și tot Donald Trump a pus spaima față de comunism în centrul discursului său pentru campania electorală dinainte de midterms (alegerile pentru Congresul american care au loc la mijlocul mandatului prezidențial de patru ani, n. red).

The Conversation spune că, deși poate părea absurd azi, discursul său merită atenție și puțină gândire critică.

👉 Un studiu recent arată că răspunsurile date de chatboții AI sunt de încredere în măsura în care mărcile de presă pe care le citează sunt de încredere.

Concret, sondajul Ipsos arată o corelație directă între încrederea în sursă și încrederea în răspunsul AI: o sursă complet de încredere generează peste 90% încredere în răspuns, în timp ce o sursă complet lipsită de încredere coboară acest procent la circa 10%. (Press Gazette)

👉 Competiția strategică se mută tot mai mult în domeniul cognitiv, adică felul în care adversarii percep realitatea și sunt influențați în deciziile pe care le iau.

Un eseu propune NEURINT (neurocognitive intelligence) ca pe o ramură distinctă care combină date din neuroștiință, psihologie, economie comportamentală, sociologie și analiză de informații pentru a caracteriza „terenul cognitiv” pe care se desfășoară confruntarea.

Autorii susțin că progresele recente în tehnologia AI generativă agentică (sisteme cu mai mulți agenți autonomi care planifică, raționează și colaborează) transformă acest concept din aspirație în capacitate operațională reală, permițând construirea de „gemeni cognitivi digitali” (modele probabilistice ale unor lideri, organizații sau populații) care se actualizează continuu pe măsură ce apar date noi. (Institutul pentru Studii Naționale Strategice, SUA)

👉 Piețele de predicție (gen Polymarket) vor avea o companie media dedicată lor, pentru a oferi celor mai buni traderi de pe piețele de predicție o platformă de știri și analiză.

Pariul investiției este că datele din piețele de predicție pot deveni o nouă lentilă de interpretare a politicii și economiei, așa cum sondajele de opinie s-au transformat într-un instrument analitic. (Axios)

👉 În SUA, mai mulți bibliotecari au început să predea cursuri în care cititorii învață cum să evite tool-urile construite cu tehnologie AI și să le dezactiveze pe cele care vin preinstalate.

Printre participanți sunt deseori cetățeni preocupați de efectele pe care folosirea tehnologiei le are asupra mediului. Alții se declară înfuriați de percepția că sunt tot mai des forțați să folosească acest tip de tehnologie. (TechCrunch)

👉 Deși suntem mai conectați ca niciodată, simțim că prieteniile adevărate sunt tot mai greu de întreținut. The Conversation vorbește despre câteva metode care ne fac să ne simțim mai apropiați și mai legați de prietenii noștri.

Spoiler alert: nu e greu, trebuie doar să fim mai atenți și să exersăm propria vulnerabilitate :)

👉 Comisia Europeană a amendat Google cu 890 de milioane EUR pentru încălcări ale Regulamentului privind piețele digitale.

Comisia a constatat că Google acordă un tratament preferențial propriilor servicii, inclusiv rezultatelor privind cumpărăturile, hotelurile, transportul și sportul, față de cele ale terților în Google Search, încălcând astfel obligațiile care îi revin în temeiul Regulamentului privind piețele digitale.

Google își afișează propriile servicii într-un mod mai vizibil în rezultatele căutării, inclusiv în partea de sus a paginii cu rezultatele căutării sau prin utilizarea unor elemente vizuale și filtre îmbunătățite, în timp ce serviciile similare furnizate de terți nu au aceeași importanță. (Site-ul oficial al Comisiei Europene)

👉 Protejarea spațiului informațional și educația media sunt menționate ca soluții pe care le are România, pentru o societate mai puțin polarizată, într-un raport sintetic al Grupului de Reflecție Strategică „România în UE”.

Concluzia raportului e că identitatea națională și cea europeană sunt concentrice, iar tensiunea dintre ele e indusă politic, nu inevitabilă. Miza e calitatea democrației, nu alegerea între național și european. (Administrația Prezidențială)

⚠️ Raportul nu are o metodologie publică și nici o structură de argumentație solidă, fiind mai degrabă un set de enunțuri. A fost criticat pentru că are drept autori personalități academice și publice cu viziuni ideologice asemănătoare și opțiuni pro-europene, deși se exprimă asupra patriotismului și identității naționale.

👉 #FALS România a intrat deja sau este gata să intre în război cu Rusia, susține bloggerul filorus Dan Diaconu. E fals și Veridica explică de ce.

👉 …e okay, în Canada se poate cita din Biblie în continuare, chiar dacă pe rețele sociale se viralizează mesaje care susțin că a devenit ilegal. (Factual)

👉 O postare care circulă pe Facebook îl prezintă pe Nicușor Dan la summit-ul din Polonia, lângă premierul polonez Donald Tusk. Președintele se uită în sus, cu gura întredeschisă și cu degetul lipit de nas.

Utilizatorul a scris la descriere: „O altă mostră de imbecilitate, în Polonia. Ia, fiți atenți! Individul prinde muște cu gura…”

Videoclipul este un deepfake. (Factual)

👉 Deputatul AUR Dragoș Coman susține că în primele luni ale acestui an, aproape 100.000 de români și-au pierdut locurile de muncă.

Minte. (Factual)

Știri despre știrile false (și rețelele sociale care le amplifică)

👉 Videoclipurile care circulă online și par că arată soldați polonezi criticând Ucraina sunt, de fapt, deepfake-uri generate cu AI, arată experții care monitorizează mediul online din Polonia.

„Soldații” generați cu tehnologie AI critică dur Ucraina și susțin că în Polonia criminalitatea ar fi în creștere din cauza refugiaților ucraineni. (TVP World)

👉 Laura Loomer, o vloggeriță de extremă dreapta din SUA, a vizitat Ucraina și a devenit conștientă de propaganda Rusiei, pe care obișnuia și ea să o amplifice.

În ultimii ani, Loomer a cerut SUA să sisteze ajutoarele către Ucraina și l-a numit pe președintele Volodimir Zelensky „un adevărat nazist”.

S-a răzgândit. Sau cel puțin asta susține acum. (The Wall Street Journal via archive.is)

👉 The Guardian spune că gestul ei îl ajută pe președintele Donald Trump, de fapt, să se repoziționeze față de președintele Ucrainei.

👉 Franța a adoptat săptămâna trecută o lege de referință, care restricționează accesul la rețelele sociale pentru persoanele sub 15 ani, devenind prima țară europeană care face acest pas.

Legea, aprobată cu majorități largi în ambele camere ale Parlamentului francez, ar putea intra în vigoare încă de la 1 septembrie. (The New York Times)

👉 …dar Amnesty International avertizează că interdicțiile nu sunt de ajuns: fără obligația de a schimba algoritmii și funcțiile care dau dependență, copiii care ocolesc verificarea vârstei rămân expuși acelorași riscuri.

Guvernele ar trebui să înceapă prin a interzice funcțiile care produc rău, nu accesul în bloc, spune organizația. (Amnesty International)

👉 Dezinformarea nu se limitează la a distruge încrederea între public și presă. Ea ne fură capacitatea de a ne încrede în ceea ce vedem cu proprii ochi.

O analiză a falsurilor apărute în timpul campionatului mondial de fotbal din SUA arată că urmărim aceleași meciuri, dar e posibil ca în curând să nu mai avem aceeași realitate. (Nieman Lab)

👉 60 de minute sunt de ajuns pentru a crește gradul de alfabetizare media al persoanelor în vârstă, arată un studiu citat de The Conversation.

👉 Ghidul actualizat al YouTube împarte conținutul inautentic în trei categorii: generic, repetitiv sau bazat pe șabloane; conținut respingător sau tulburător; și, în fine, orice conținut în care personaje AI sunt folosite pentru a discuta subiecte sensibile, cum ar fi sănătatea și finanțele.

Niciuna din cele trei categorii nu mai poate fi monetizată în rețea. (TechCrunch)

👉 Traficul pe site-urile de știri a scăzut cu aproape 40% la unele publicații, între iunie 2025 și iunie 2026. Multe din publicații se gândesc acum să se retragă complet din indexarea Google. (Nieman Lab)

👉 …iar Reddit ar putea să nu-și înnoiască parteneriatul cu Google AI, tot din motivul scăderii traficului în favoarea rezumatelor cu tehnologie AI. (CNBC)

👉 În anul 2000, pojarul era eradicat în SUA, mulțumită campaniilor de vaccinare. În 2026, SUA au cel mai mare număr de cazuri înregistrate în ultimii 35 de ani: peste 2300.

Campaniile de dezinformare privind vaccinarea au contribuit la asta, arată experții medicali. (Euractiv)

👉 Un concept militar chinezesc enunțat în martie 2025 în Military Art propune ca, în loc de o invazie lungă și costisitoare a Taiwanului, combinarea loviturilor cinetice cu atacuri cognitive pentru a forța capitularea rapidă a Taipeiului.

Ținta reală nu e infrastructura militară, ci populația orașului, voința civililor și a soldaților de a continua rezistența. Semnificativ, planul evită distrugerea centralelor electrice și a infrastructurii critice, semn că Beijingul gândește deja ocuparea și administrarea orașului după capturare.

Conceptul tratează rețelele sociale ca sistem de armament, numind explicit Meta și TikTok drept platforme pentru deepfake-uri și propagandă coordonată. Operațiunile cognitive trec astfel din rol de sprijin în linie principală de atac. (Small Wars Journal)

👉 Sute de utilizatori au cerut ChatGPT instrucțiuni pentru otrăvuri și arme biologice, iar în unele cazuri chatbotul le-a oferit. Unele răspunsuri au fost evaluate de experți în biologie și terorism drept „mortal de exacte”.

OpenAI a banat conturile, dar nu a sesizat autoritățile: în SUA nu există nicio lege care să oblige companiile AI să raporteze astfel de interogări. (The Wall Street Journal)

👉 Meta permite unor medici falși, generați cu tehnologie AI, să vândă leacuri-minune pe platformele sale. O anchetă recentă a New York Times asupra fenomenului a analizat sute de astfel de reclame și arată că ele urmează, în linii mari, o formulă comună pentru a atrage clienții.

👉 …iar medici falși, generați cu AI, adună milioane de vizualizări pe TikTok răspândind sfaturi medicale dubioase și „leacuri-minune”. O cercetare a găsit conținut generat cu AI în 40% din cele mai populare clipuri despre sănătate, iar pentru unele căutări proporția urcă la 84%. (The Guardian)

👉 „Cu cât ești mai puțin calificat, cu atât conținutul tău despre despărțiri prinde mai bine”, observă un terapeut licențiat citat de The New York Times.

Multe clipuri despre despărțiri sunt prezentate ca fapte deși sunt părtinitoare, iar algoritmul le amplifică fiindcă țin utilizatorii agățați în starea de suferință.

👉 Un scam se folosește de conturile vechi de Spotify pentru a fura datele de card folosite pentru plăți online. Emailurile false sunt o replică convingătoare a notificărilor trimise de Spotify: includ logoul companiei, schema de culori corectă și numele MySpotify în mesaj. (The Guardian)

👉 Războiul cu Iranul pare să fie prima zonă în care Donald Trump nu e capabil să proiecteze o realitate alternativă. The Atlantic observă într-un eseu că nici măcar președintele SUA nu poate scăpa de un război cu falsuri și propagandă.

👉 La mai bine de un an după ce a preluat mandatul prezidențial, Nicușor Dan admite că România nu a făcut aproape deloc pași instituționali în combaterea dezinformării. Prezent la Kiev săptămâna trecută, Dan crede că în vara lui 2027 ar trebui să avem o lege care să prevină pe cât posibil distorsionarea mesajelor din spațiul public. (News.ro)

Nu e clar cine va scrie legea, cum va fi ea aprobată sau ce măsuri propune spre adoptare.

Până atunci, președintele spune că avem de implementat două normative europene, la care am fi „în urmă”. Nici aici nu e limpede la ce directive se referă. În plus, Dan a solicitat administrațiilor publice să răspundă solicitărilor jurnaliștilor și să ofere date publice, în condițiile în care mai multe organizații au semnalat în ultimii ani că sectorul public din România aplică tot mai deficitar legea 544/2001, privind liberul acces la informațiile de interes public.

Cert e că nu avem nici astăzi un raport detaliat care să documenteze influența malignă și anularea alegerilor prezidențiale din noiembrie, 2024. La începutul lunii iunie, Nicușor Dan promitea din nou că raportul va exista cândva. Dar a refuzat să dea un termen mai precis formulat, spunând că a mai oferit estimări până acum, iar raportul nu a fost publicat. (HotNews)

👉 Adăugați la asta criza politică prelungită. Nu avem guvern de 77 de zile (de pe 5 mai, 2026). Ilie Bolojan este cel mai longeviv premier interimar de la Revoluție.

Recordul îi aparținea în trecut lui Emil Boc. Acesta a stat într-o perioadă de interimat timp de 71 de zile, în perioada octombrie – decembrie 2009. (Digi24)

👉 Pe fondul ăsta, vine Raportul Comisiei Europene privind Statul de Drept în România, pe anul 2026. Și nu are vești prea bune, dacă e să ne uităm la libertatea presei și pluralism. Nici la percepția asupra corupției.

În primul rând, raportul nu tratează dezinformarea ca domeniu distinct de politică publică, o absență semnificativă în sine, care se leagă cu ce spunea mai sus președintele Nicușor Dan. Nu prea avem așa ceva, la nivel instituțional.

Raportul subliniază că avem în continuare o problemă cu publicitatea politică, alocată prin mecanisme netransparente, fără licitație și fără supraveghere generală (secțiunea III, pag. 17).

O altă vulnerabilitate indicată în raport e opacitatea proprietății media: nu avem prea multe date despre cine deține în realitate un procent ridicat din media românească. Ceea ce ne împiedică să vedem concentrarea de putere în zona media.

Însă tabloul general ar trebui să ne trezească puțin: independența judiciară e fragilă, Parlamentul e slab (jumătate din legiferare a venit prin proceduri de urgență), iar spațiul civic se îngustează.

Percepția față de corupție rămâne la nivel ridicat.

„Eurobarometrul Special 2026 privind Corupția arată că 71% dintre respondenți consideră că în țară corupția este răspândită (media UE, 71%) și 55% se simt personal afectați de corupție în viața de zi cu zi (media UE 30%).

În ceea ce privește mediul de afaceri, 94% dintre companii consideră că în țară corupția este răspândită (media UE 65%) și 73% consideră că aceasta reprezintă o problemă în desfășurarea activității (media UE 37%).” Secțiunea II, pagina 10 (Comisia Europeană)

👉 …nu, românii nu vor ajunge la închisoare dacă sapă o fântână în curte. Dezinformarea pornește de la un proiect de lege promovat de Ministerul Mediului, care impune pedepse pentru captarea ilegală și industrială de apă, dacă acest lucru provoacă daune semnificative sau ireversibile ori pune în pericol viața faunei, oamenilor sau, în general, a mediului înconjurător.

Veridica explică pe larg ce e real, ce e dezinformare și ce efect are în contextul unei crize politice prelungite.

👉 Milioane de bolnavi cronici din România sunt țintiți constant cu reclame mincinoase, generate cu tehnologie AI, și apoi manipulați să renunțe la medicamentele prescrise de doctori și să le înlocuiască cu suplimente naturiste, arată o investigație Recorder.

Clienților li se vinde iluzia că pastilele-minune îi vor vindeca complet de diabet sau paralizie, iar consecințele sunt dramatice.

Jurnaliștii prezintă cazuri în care oamenii au decedat după ce și-au întrerupt tratamentul care le ținea bolile sub control și l-au înlocuit cu suplimentele cumpărate de pe internet.

Știri despre știrile false (și tehnologiile care le amplifică)

👉 Letonia cere mai multe trupe de-a lungul granițelor țărilor baltice, unde NATO este mai vulnerabil, spune premierul țării. Solicitarea lui vine pe fondul unui război hibrid accentuat care are ca țintă statele baltice. (The Observer)

👉 Colapsul Afganistanului, în 2021, este interpretat ca un eșec militar și politic. Dar el a început cu pierderea războiului cognitiv, argumentează fostul ministru al Internelor din republica islamică. (The Cipher Brief)

👉 …apropo de războiul cognitiv, Small Wars Journal analizează ce au învățat Israelul și Iranul din războaiele ultimilor ani. Mai ales acolo unde percepția a devenit teritoriul de luptă.

👉 Administrația Trump pregătește o declarație globală privind libertatea de exprimare, pe care intenționează să o promoveze la ONU în septembrie. Doar că declarația vizează implicit reglementările europene privind platformele digitale.

Legislatorii europeni interpretează inițiativa ca un atac direct la adresa cadrului de reglementare tech al UE, inclusiv la DSA și EMFA. (POLITICO)

👉 Donald Trump continuă să caute și să producă argumente cum că alegerile pe care le-a pierdut în 2020 au fost fraudate. După ce a insistat ani la rând că au existat voturi înregistrate ilegal, acum se pregătește să arate cum interferența străină l-a împiedicat să câștige. (CNBC)

👉 …în plus, încearcă să forțeze adoptarea unui pachet de legi despre care spune că îi va ajuta pe republicanii din SUA să nu mai piardă alegerile 100 de ani. (NPR)

👉 Funcțiile de căutare AI ale Google prezintă un „risc inacceptabil” pentru copii, constată un raport Common Sense Media bazat pe 2.600 de interacțiuni simulate.

AI Overview a ratat 29% din declarațiile explicite despre suicid, a ajutat conturi de minori să creeze deepfake-uri și a completat 100% din temele școlare solicitate - iar instrumentul e integrat implicit în Google Search și nu poate fi dezactivat. (PBS News)

👉 Interzicerea rețelelor sociale pentru minori poate face mai mult rău decât bine, argumentează psihologul Candice Odgers, care a studiat sănătatea mintală a adolescenților timp de 25 de ani.

Identificarea social media drept cauza principală a crizei de sănătate mintală în rândul tinerilor e înșelătoare - distrage discuția de la soluțiile reale și riscă să împingă tinerii spre spații mai puțin sigure. (The Guardian)

👉 OPINIE. Rețelele sociale ne-au furat atenția, dar chatboții AI riscă să ne fure ceva mai profund: atașamentul - simulând empatie fără limite, mereu disponibili și mereu de acord, argumentează Maia Szalavitz, expertă în adicții, în The New York Times.

„Attachment hacking” poate fi mai periculos decât simpla captare a atenției, pentru că imită legăturile care ne definesc ca oameni.

👉 Cum e să trăiești într-o țară în care fact-checking-ul poate face diferența dintre viață și moarte. (Nieman Lab)

👉 În primăvară, un startup al lui Peter Thiel încercase să „revoluționeze” jurnalismul înființând un „tribunal” în care reporterii urmau să fie arbitrați de tehnologie AI, în procese plătite de subiecții nemulțumiți ai articolelor lor.

Acum, compania a fost redenumită The Primary și a creat un sistem în care jurnaliștii sunt evaluați și clasați pe un tablou digital de scor, de către un model de limbaj de mari dimensiuni (LLM). (Hollywood Reporter)

👉 Imaginile cu păsări sau animale sălbatice în mediul lor natural, editate sau generate cu tehnologie AI, riscă să compromită cercetarea în domeniu sau încrederea publicului în instrumentele de cercetare. (The Guardian)

👉 Desenele animate au fost, de-a lungul timpului, un suport util pentru propaganda de stat. The Guardian aruncă o privire în istoria animațiilor, pornind de la clasificarea desenului Masha și Ursul ca propagandă de război a Rusiei.

Prieteni, Misreport intră într-o bine meritată vacanță de vară. Veți primi următoarea ediție a newsletter-ului marți, 21 iulie.

Dacă sunteți în vacanță, ar fi sănătos să vă decuplați de la fluxurile continue de informații. Asta ne ajută creierul să nu se simtă copleșit :)

În plus, nu uitați să vă luați pauze consistente de la rețelele de socializare. E un exercițiu care ne ajută să ne bucurăm mai mult de oamenii din jur. Bonus, potrivit oamenilor de știință, reducerea timpului petrecut pe rețele sociale are un impact pozitiv asupra sănătății mintale și a stării noastre de bine.

Pe data viitoare!

Codruța Simina & Ovidiu Mihalcea

👉 Pe Sebastian Ghiță îl laudă un cor de conturi cu idei puține și fixe :)

În doar două zile din luna iunie a acestui an, 105 conturi false au lăsat 160 de comentarii la două postări de Facebook făcute de Sebastian Ghiță, cu un tipar care indică o amplificare coordonată, arată Public Record.

„Ghita știe ce zice despre zona IT! Geniu!”, „Bravo Ghiță, ești un lider adevărat!”, „Bravo Ghiță! Ești cel mai tare!” sau „Ghiță e omul care spune ce trebuie!” sunt doar câteva din comentariile postate în rafale pe contul oficial al lui Sebastian Ghiță. (Public Record)

👉 România a început procesul de anexare a Republicii Moldova, susține socialistul pro-rus Igor Dodon. De fapt, vorbește de un proiect de lege inițiat de partidul Dianei Șoșoacă, și care a trecut tacit prin Camera Deputaților. Deci a fost adoptat printr-o procedură tehnică, nu prin vot.

Veridica arată că SOS a creat un instrument perfect de propagandă prin acest proiect.

👉 Maia Sandu a declarat și ea că proiectul e propus de „un agent al Moscovei” și are drept scop „să discrediteze ideea Unirii”. (Digi24)

👉 …și asta pentru că unirea nu se produce printr-o lege în Parlament, ci printr-un șir lung de proceduri la nivel internațional, care se validează apoi prin referendumuri.

Legea vine la final pentru a consfinți cele decise, a explicat fostul președinte al Curții Constituționale, Augustin Zegrean, într-un dialog cu HotNews.

👉 Rusia vrea să manipuleze chatboții cu tehnologie AI, pentru a-i determina să preia și să încorporeze în răspunsurile lor propaganda Kremlinului.

„Proiectul 2026” vizează crearea unui întreg ecosistem informațional alternativ, cu site-uri care imită platforme precum Wikipedia, centre de cercetare sau publicații. Scopul este să influențeze direct rezultatele motoarelor de căutare și răspunsurile oferite de platformele cu tehnologie AI. (Bloomberg via Adevărul)

👉 …între timp, un expert din Polonia avertizează deja că Wikimedia Commons e inundat de conținut propagandistic pro-Kremlin, cu același scop: să manipuleze chatboții cu tehnologie AI care se „antrenează” cu conținutul de pe platformă. (Polskie Radio)

👉 …nu, Nicușor Dan nu îi „predă” președinția lui Călin Georgescu, cum susțin zeci de mesaje care s-au viralizat pe rețele sociale. G4Media arată de unde a plecat povestea.

👉 …nu se instituie nici „taxa pe câine”, în România, și nici orele de literatura română nu se reduc, la clasa a IX-a, la două pe săptămână.

Al doilea fals vine chiar de la o profesoară de literatura română, pasionată de ipoteze conspiraționiste. (Factual)

👉 PODCAST. Există ceea ce numim generic „sistemul” în societate? Și dacă da, cum se poate el descrie?

Istoricul Cosmin Popa vorbește despre moștenirea istorică a serviciilor secrete românești și cum se oglindește ea în criza politică de astăzi. (Vorbitorincii, YouTube)

Știri despre știrile false (și tehnologiile care le amplifică)

👉 Armata ucraineană recâștigă un avantaj militar tactic, iar succesele Rusiei pe câmpul de luptă sunt în scădere. În același timp, mașinăria de dezinformare a Moscovei încearcă să prezinte victorii militare publicului intern și partenerilor săi, doar că acestea sunt larg exagerate.

EUvsDisinfo face o listă a eșecurilor ruse de pe frontul din Ucraina prezentate de propagandă drept succese.

👉 …și Atlantic Council arată că Rusia și-a intensificat campaniile hibride pentru a slăbi încrederea statelor vestice în ucraineni și Ucraina.

👉 …în același timp, două state aflate pe flancul estic al NATO avertizează că Rusia pregătește o posibilă „provocare” în statele baltice sau în Polonia, într-o încercare de a testa coeziunea Alianței Nord-Atlantice.

Potrivit unor surse occidentale, există temeri că situația s-ar putea deteriora pe fondul presiunii tot mai mari exercitate de campania Ucrainei de atacuri cu rază lungă de acțiune asupra unor ținte din apropierea Moscovei și Sankt Petersburgului. (Digi24)

👉 Kremlinul a montat mitraliere grele pe un petrolier civil care livrează aprovizionare energetică esențială către Kaliningrad, exclavă rusă la Marea Baltică.

Reporterii OCCRP au identificat, de asemenea, la bordul petrolierului „Mareșalul Vasilevskiy” două duzini de „pasageri” cu antecedente în armata rusă. (OCCRP)

👉 O comisie specială a Parlamentului European numește Rusia ca amenințare strategică externă principală, urmată de Belarus, China, Iran și Coreea de Nord.

În același document, comisia recomandă măsuri mai ample care să combată dezinformarea și să protejeze integritatea alegerilor electorale din spațiul european. (Parlamentul European)

👉 Guvernul britanic solicită companiilor de social media să promoveze mai multe știri de interes public, produse de radiodifuzori precum BBC, în topul feed-urilor utilizatorilor. În cazul în care companiile refuză, Guvernul va adopta legi care să impună acest lucru.

Aceasta este una din propunerile unui document strategic al ministerului pentru Industrii Creative, Media și Artă, care își propune să redefinească media publică, impactul și dezvoltarea ei în Marea Britanie. (Nieman Lab)

⚠️ BONUS READ. Documentul strategic își propune să crească transparența și integritatea informației publice, și o privește ca „infrastructură a sistemului democratic”. Cu alte cuvinte, ideea e să crească încrederea publicului în sursele de informații de interes public.

Printre altele, documentul anunță că vrea să facă produsele televiziunii publice accesibile de pe platformele de internet. În același timp, strategia pregătește un set de reacție pentru produsele generate cu tehnologie AI, dar și măsuri care să crească educația digitală a publicului. Puteți citi documentul strategic aici. (gov.uk)

👉 Polymarket a plătit influenceri să posteze videouri false în care susțin că au plasat pariuri pe platformă și au câștigat.

În peste 700 de videouri analizate, jurnaliștii au descoperit că influencerii care „câștigau” pariuri le plasau de fapt pe un site clonă al Polymarket, făcut special pentru această campanie de manipulare. (The Wall Street Journal via archive.is)

👉 Jurnaliștii joacă un rol crucial în antrenarea modelelor AI, pentru că informația furnizată de ei e cea care le ține ancorate în fapte - dar nu sunt plătiți pentru asta.

„Ca o fotocopie a unei picturi a unui tablou, fiecare generație de modele derivă puțin mai departe de realitate”, avertizează directoarea Centrului pentru Media și Guvernanță Digitală, la Global Media Forum al Deutsche Welle, de la Bonn.

👉 VIDEO. O pensionară din Canada a pierdut 900 de mii de dolari, păcălită de videouri sintetice (deepfakes). Schema e clasică: un video cu o clonă a premierului Canadei, Mark Carney, promitea investiții „magice”, cu profituri uriașe.

De fapt, promisiunile se dovedesc a fi înșelătorii prin care conturile utilizatorilor sunt golite. (CTV News via YouTube)

👉 Un mini-eseu care însumează direcțiile în care e gândită reglementarea tehnologiei AI în SUA și argumentează că politicienii ar trebui să pornească de la perspectiva unei legi de protecție a consumatorilor. (Tech Policy Press)

👉 Cercetători de la USC spun că au construit un sistem care prezice cu câteva zile înainte momentul în care un zvon fals va sări de pe o platformă pe alta și va deveni viral, cu o acuratețe de peste 94%.

Testat retroactiv pe minciuna cu imigranții haitieni din Springfield, sistemul a semnalat narațiunea pe Telegram cu trei zile înainte să explodeze pe X. (USC Information Sciences Institute)

👉 Zvonurile (informații neverificate care se răspândesc în condiții de incertitudine și teamă, n. red.) reprezintă una din armele cele mai eficiente și subestimate ale războiului informațional.

Spre deosebire de dezinformarea clasică, ele funcționează prin ambiguitate, nu prin afirmații false clare, ceea ce le face extrem de dificil de contracarat și le permite să modeleze percepția și comportamentul colectiv înainte ca faptele să poată stabiliza mediul informațional. (Small Wars Journal)

👉 „Anul 2026 marchează o etapă importantă: pentru prima dată, rețelele sociale și platformele video depășesc celelalte surse de informare și devin principalul mijloc de informare la nivel mondial”, arată raportul anual despre media digitală al Institutului Reuters pentru Studiul Jurnalismului. (Digi24)

Raportul mai arată că procentul global de persoane care folosesc chatboți cu tehnologie AI pentru a accesa știrile a crescut de la 7% la 10%.

În România, încrederea în presă a scăzut cu 3% față de anul trecut, iar Meta rămâne brandul pe care românii declară că îl folosesc pentru a ajunge la știri (56%).

Puteți citi întregul raport aici, iar secțiunea dedicată României aici. (Reuters Institute, Universitatea Oxford)

👉 România TV a publicat ilegal un exit-poll, în ziua primului tur al alegerilor prezidențiale din 2024.

Mai era și fals: îl dădea câștigător pe liderul PSD de atunci, Marcel Ciolacu. Instanța a menținut o amendă de 10.000 de lei pentru faptă :) (Pagina de media)

👉 Toți elevii francezi din primul an de liceu (clasa a zecea, în sistemul francez) vor face, din toamnă, un curs dedicat tehnologiei AI, mai precis o oră pe săptămână în cadrul disciplinei „Științe numerice și tehnologie”.

Anunțul a fost făcut de prim-ministrul Sébastien Lecornu, care a prezentat măsura drept o componentă esențială a pregătirii noilor generații pentru societatea digitală. (EduPedu)

👉 …în același timp, în România, elevii din 32 de licee vor putea să-și personalizeze o parte din orar, iar 40% din programa școlară va conține materii precum: tehnologia AI aplicată, robotică, dezbaterea, comunicarea sau combaterea știrilor false. (Digi24)

Cursurile sunt opționale și fac parte dintr-un proiect-pilot, care susține încurajarea inovației în școli.

Noile materii vor fi disponibile doar pentru elevii care intră, în toamnă, în clasa a IX-a. Pentru restul, programa școlară rămâne aceeași până la finalul liceului.

👉 Dacă acțiunile militare din Ucraina se prelungesc încă un an-doi, confruntarea cu Occidentul va deveni inevitabilă, spune, într-un interviu, general-locotenentul în rezervă al Serviciului de Informații Externe al Federației Ruse, Leonid Reșetnikov.

Tot el spune că, dacă Rusia va reuși să înfrângă Kievul în lunile următoare, conflictul cu NATO va fi amânat pentru decenii.

În realitate, arată Veridica, avem de-a face cu o nouă tentativă a propagandei de a speria Occidentul pentru ca acesta să nu mai sprijine Ucraina.

👉 Guvernul Bolojan nu a vândut Complexul Energetic „Oltenia” către banca americană JP Morgan, iar cancerul nu „este vindecat” cu două medicamente de uz veterinar. (Factual)

👉 Programul de guvernare al lui Adrian Veștea, premierul desemnat de președintele Nicușor Dan, menționează cuvântul „dezinformare” o singură dată – într-o propunere de reformare a Academiei de Poliție, astfel încât să se adapteze unor tipuri noi de infracțiuni. (Pagina 45, Programul de guvernare, AdrianVestea.ro)

Programul de guvernare nu menționează niciunde altundeva combaterea dezinformării sau dezvoltarea de mecanisme pentru a crește reziliența societății în fața războiului cognitiv.

Știri despre știrile false (și tehnologiile care le amplifică)

👉 „Tratăm acum războiul cognitiv ca pe un domeniu real al conflictului, la fel de real ca cel terestru, naval, aerian, spațial și cibernetic”, a declarat Robertas Kaunas, ministrul lituanian al Apărării Naționale, la GlobalFact, conferința anuală dedicată combaterii dezinformării, organizată în acest an la Vilnius.

Comisia Lituaniană de Radio și Televiziune a blocat peste 1.000 de domenii de internet și 8.000 de adrese IP pentru încălcarea sancțiunilor Uniunii Europene împotriva Rusiei. (Poynter Institute)

👉 Serviciile de informații ale Ucrainei susțin că războiul Rusiei nu vizează doar cucerirea de teritorii, ci și componenta cognitivă: adică remodelarea felului în care ucrainenii gândesc, își amintesc istoria și se definesc pe ei înșiși. Și califică acest efort drept genocidar, prin natura sa. (UNITED24 Media)

👉 Procurorul general al Angliei și Țării Galilor a dispus ca biroul său să nu mai posteze pe X, devenind astfel primul departament guvernamental britanic care renunță la utilizarea platformei, pe fondul îngrijorărilor legate de folosirea acesteia pentru a instiga la violență și rasism.

Funcționarii au primit instrucțiuni să nu mai folosească platforma, cu excepția situațiilor în care este necesar pentru combaterea dezinformării. (The Guardian)

👉 Marea Britanie va interzice rețelele sociale pentru minorii sub 16 ani și va fi prima țară care blochează accesul sub 18 ani la chatboții AI „romantici” sau sexuali.

Interdicția riscă însă să fie „prea puțin, prea târziu”: vizează un singur tip de chatbot și împinge adolescenții către aplicații mai mici și mai puțin sigure, avertizează The Bureau of Investigative Journalism.

👉 În loc de interdicții greu de aplicat, doi cercetători propun reproiectarea rețelelor sociale ca să nu mai dea dependență: notificări blânde, fără scroll infinit, un algoritm care nu mai vânează emoția și deconectarea conținutului de veniturile din reclame. (The Conversation)

👉 Elveția va avea propriul ei batalion independent de drone până în 2028 și va trece printr-un proces de reformă profundă, pentru a ține seama de realitățile geopolitice și tehnologice schimbate.

Guvernul elvețian răspunde astfel unei deteriorări vizibile a situației generale de securitate și orientează forțele armate spre apărarea împotriva amenințărilor hibride și a atacurilor cu rază lungă de acțiune. (Aviation.Direct)

👉 FBI avertizează fanii fotbalului să fie atenți la site-uri frauduloase care imită FIFA. Infractorii cibernetici folosesc domenii false ca să vândă bilete contrafăcute și să fure date cu caracter personal. (The Hill)

👉 India a blocat temporar aplicația Telegram din cauza îngrijorărilor că ar putea fi folosită pentru fraudă, la câteva zile înainte ca un important examen de admitere la medicină să fie susținut din nou. (BBC)

👉 Comunitățile cu legături interpersonale puternice sunt reziliente și pot fi mai rezistente la dezinformare, iar scăderea utilizării spațiilor comunitare este corelată cu creșterea sentimentului de singurătate în Statele Unite. (Psychology Today)

👉 Între 2020 și 2024, nicio femeie din Anglia cu vârsta cuprinsă între 20 și 24 de ani, vaccinată în adolescență împotriva HPV, nu a murit din cauza cancerului de col uterin.

The Conversation explică, cu exemple, cum campaniile naționale de vaccinare funcționează doar dacă au susținere publică în timp.

👉 În Africa de Sud, un val de dezinformare a creat o mișcare socială care promite să asasineze străinii care nu părăsesc țara până la finalul lunii iunie. Retorica seamănă cu cea a AUR în ce privește imigranții :) (AFP via France24)

👉 Un eseu care pledează pentru „intrarea” SUA printre țările care dezvoltă capacități de război cognitiv, precum Rusia, China sau Iran, prin specializarea tehnologiei AI pe acest tip de conflict. (Center for Strategic and International Studies)

👉 Brandurile mari finanțează conținutul de tip „AI slop” acceptând să plătească publicitate prin platforme pentru site-urile care monetizează acest tip de conținut. NewsGuard Reality Check explică exact care e problema.

👉 …iar alte branduri folosesc pe ascuns influenceri generați cu AI ca să-și promoveze produsele, prezentând experiențe „autentice” ale unor clienți care nu există.

Nu există reguli care să oblige firmele să spună când reclama e generată cu tehnologie AI, iar unii creatori sunt puși să semneze acorduri de confidențialitate ca să nu vorbească despre asta. (The Guardian)

👉 …și un argument profund al Papei Leo al XIV-lea împotriva „drogului știrilor false” și a „polarizărilor artificiale”. În mesajul său către redacția unui ziar, Papa i-a îndemnat pe jurnaliști să „apere voci și chipuri, să cultive seriozitatea în fiecare reportaj și în fiecare analiză, să păstreze frumusețea culturilor și a teritoriilor”.

De asemenea, i-a îndemnat să „consolideze comunitățile în adevărul care ne unește pe toți, să guverneze tehnologia fără a se lăsa pradă retoricii gândirii uniforme, să respecte opiniile divergente, să nu cedeze niciodată tentației de a obține profituri mai mari recurgând la drogul știrilor false și al polarizărilor artificiale”. (EWTN Vatican)

👉 Peste jumătate dintre români sunt convinși că pot diferenția informațiile reale de cele false atunci când apar știri despre securitate sau război. În schimb, când evaluează capacitatea populației în ansamblu de a face același lucru, majoritatea se declară sceptică, arată un sondaj INSCOP citat de spotmedia.

👉 Încrederea în propria capacitate de filtrare a informațiilor este mai ridicată în rândul votanților PNL și USR, al bărbaților, al persoanelor cu vârste între 18 și 44 de ani, al celor cu studii superioare, al locuitorilor din București și al angajaților din sectorul privat. (Adevărul)

👉 Cercetătoarea Ileana Racheru, specializată în analiza influenței ruse în Republica Moldova și în regiune, spune că Federația Rusă a reușit să construiască un spațiu informațional comun între România și Republica Moldova, valorificând limba comună și promovând narațiuni similare prin intermediul unor actori media și politici de pe ambele maluri ale Prutului. (RFI)

👉 România a rupt relațiile diplomatice cu Federația Rusă atunci când a închis consulatul rus de la Constanța și l-a expulzat pe consulul Andrey Kosilin, spune eurodeputata pro-rusă Diana Șoșoacă. În realitate, România are în continuare relații diplomatice cu Kremlinul, arată Veridica.

👉 Canada intenționează să stabilească vârsta minimă de 16 ani pentru crearea conturilor pe rețelele sociale, cu derogări pentru platformele care respectă anumite standarde de siguranță, urmând exemplul altor țări în această privință, potrivit AFP. (Digi 24)

👉 Testele Papanicolau nu cauzează cancerul de col uterin, cum susține o naturopată din Australia într-un video care se viralizează pe rețele sociale.

…și metroul din Kiev nu percepe taxe ucrainenilor care se refugiază acolo din calea bombelor. (Factual)

Știri despre știrile false (și tehnologiile care le amplifică)

👉 Primarul Londrei va cheltui 7 milioane de lire sterline pe o campanie de promovare a capitalei în lume și de combatere a dezinformării online. Sir Sadiq Khan a declarat că orașul a fost supus unui „atac neîntrerupt și fără precedent de minciuni și ură” pe rețelele de socializare.

Un raport publicat de Autoritatea Marii Londre la începutul acestui an a constatat o creștere de aproape 200% a postărilor pe rețelele de socializare care prezintă Londra ca fiind periculoasă sau în declin. (BBC)

👉 Pe parcursul unei luni, participanții care s-au bazat pe sisteme AI pentru fact-checking au devenit mai puțin capabili să detecteze dezinformarea pe cont propriu, arată un studiu publicat de MIT Media Lab.

Acest fenomen, denumit adesea „paradoxul dependenței de AI”, a fost observat într-o gamă largă de domenii. Un studiu din 2025 a constatat că medicii care foloseau AI în diagnosticarea cancerului au devenit mai puțin capabili să detecteze cancerul pe cont propriu.

👉 Comisarul pentru confidențialitate din Canada a constatat că deepfake-urile sexualizate generate de Grok încalcă legea privind protecția datelor. La un moment dat, chatbotul lui Elon Musk producea peste 6.000 de imagini sexualizate pe oră; un studiu separat a estimat circa 3 milioane de astfel de imagini în zece zile, inclusiv peste 23.000 cu copii. xAI spune că a redus între timp numărul cu 50%. (POLITICO)

👉 O instanță regională din Germania a decis că sumarele făcute cu tehnologie AI la căutările pe Google sunt conținut propriu al companiei. Ca atare, instanța a respins argumentul Google, potrivit căruia utilizatorii sunt responsabili pentru verificarea corectitudinii rezultatelor.

Într-un răspuns transmis publicației The Decoder, Google susține că sumarizările sale generate de AI sunt concepute pentru a „reflecta” informații care există deja pe internet.

👉 Franța are alegeri prezidențiale anul viitor. Autoritățile atrag atenția că momentul ar putea atrage interferențe străine în procesul electoral. Mai ales că tehnologia AI permite acum crearea de conținut gândit pentru a manipula comunități întregi. (France 24)

👉 …între timp, o firmă israeliană suspectată de imixtiune în alegerile locale din Franța este conexată și cu alte presupuse operațiuni de interferență. BlackCore este suspectată de interferență externă în Angola, Togo, Scoția și New York, pe lângă Franța. (Reuters)

👉 Autoritățile franceze au suspectat că BlackCore se află în spatele unei campanii de denigrare online care a vizat trei candidați ai partidului de extremă stângă La France Insoumise (LFI). (The Jerusalem Post)

👉 „Să presupunem că vom fi ținta unui atac” — Irlanda intră în alertă înaintea preluării președinției UE, motivul fiind „amenințările hibride” susținute de Rusia. Poliția irlandeză a anchetat o posibilă implicare a Moscovei într-un email trimis școlilor din Carlow care avertiza despre atacuri armate în masă. (Irish Independent)

👉 Un raport care detaliază represiunea politică din Georgia examinează sistemul coordonat care stă la baza acestei represiuni: dezinformarea care transformă criticii în dușmani; legile restrictive care criminalizează disidența și restrâng spațiul civic; forțele de ordine care fac protestul fizic periculos; și instanțele care perpetuează ciclul nedreptății, oferind represiunii aparența legalității. (Amnesty International)

👉 Terenul decisiv al competiției dintre marile puteri este cogniția, arată un eseu citat de Small Wars Journal. Materialul pledează pentru o reformă a educației militare profesionale din SUA în jurul a patru capacități: analiza complexității, umilință epistemică (capacitatea de a ști ce nu știi, n. red), luarea deciziilor în condiții de incertitudine și reziliență adaptivă.

👉 Sistemele de inteligență artificială agentică (aAI) pot genera adaptiv narațiuni și analiză predictivă, pentru a manipula starea emoțională a unor ținte, cu scopul de a modifica comportamente. Acesta este motivul pentru care sunt folosite în operațiunile de influență, iar războiul narativ automat bazat pe aAI poate fi considerat o trăsătură emergentă și definitorie a conflictului contemporan. (Institute for National Strategic Studies)

👉 Reuters și Time au început să blocheze implicit toți roboții AI și au creat liste cu roboții aprobați să acceseze conținutul de pe site-urile lor. (DigiDay)

👉 Mediul informațional al Marii Britanii devine tot mai greu de navigat și mai ușor de manipulat, în timp ce instituțiile care produc și verifică informația credibilă sunt sub presiune politică, financiară și tehnologică, avertizează raportul anual Full Fact.

Conform raportului, ascensiunea instrumentelor bazate pe inteligență artificială și relaxarea politicilor de siguranță ale marilor platforme au creat un spațiu în care jurnalismul de calitate concurează direct cu teoriile conspirației și conținutul sintetic.

👉 Organizațiile de presă care activează în statul New York sunt obligate de o nouă lege să afișeze avertismente clare pe conținutul generat consistent sau integral de tehnologie AI. De asemenea, legea stabilește măsuri de protecție pentru a împiedica sistemele AI să acceseze sursele jurnaliștilor și materialele confidențiale. (The Wrap)

👉 Un jurnalist de la un ziar local din Pennsylvania a decis să sindicalizeze redacția după ce compania a anunțat că va folosi numele jurnaliștilor pe articolele generate de un instrument cu tehnologie AI, indiferent dacă aceștia sunt de acord sau nu, cu excepția celor care au contracte cu o organizație sindicală. (NiemanLab)

👉 Săptămâna trecută am avut două explozii: drona rusească Geran-2 de la Galați și o dronă maritimă asupra căreia forțele ucrainene au pierdut controlul, din cauza războiului electronic al Rusiei. (Agerpres)

Ambele evenimente au generat valuri de dezinformare online, majoritatea narațiunilor atacând Ucraina și minimizând rolul Rusiei. N-am avut niciun fel de reacție rapidă pentru a contracara dezinformarea, de la mecanismul de reacție rapidă lansat de inițiativa România imună acum două săptămâni, sub patronajul Administrației Prezidențiale.

Am avut în schimb…

👉 O analiză rapidă Funky Citizens care a pus în evidență două rețele de pagini care au acționat concertat pentru a crea panică - una s-a activat înainte de explozia de la Galați.

Analiza subliniază că „evenimentele cu impact emoțional ridicat și grad ridicat de incertitudine informațională devin, în mod sistematic, oportunități de amplificare a dezinformării coordonate”.

👉 Context.ro a dezvăluit că Activenews.ro, Diana Șoșoacă, Sorin Roșca Stănescu, SolidNews și o mulțime de site-uri și influenceri care propagă conspirații și dezinformare au inundat mediul online cu teza falsă că drona care a explodat la Galați nu era din Rusia.

Actorii enumerați fac parte din Rețeaua Minciunilor, gruparea care, după ce regimul Putin a demarat invazia sângeroasă a Ucrainei, a populat internetul din România cu dezinformare și narațiuni pro-ruse.

👉 În fine, o a doua analiză Funky Citizens, care urmărește ce tipuri de falsuri au generat cele două evenimente.

„Subminarea autorităților a fost al doilea narativ ca frecvență, alimentat de fapte concrete și în parte legitime: drona a fost descoperită dimineața devreme și a rămas ore întregi în port înainte de a se autodetona, mesajul RO-ALERT a fost transmis cu aproape o oră întârziere față de explozie, iar autoritățile au comunicat că ar putea exista încă patru ambarcațiuni cu explozibil în largul coastei, fără a confirma un număr exact.

Aceste critici reale au fost însă amplificate dincolo de incident, spre un mesaj mai larg de incompetență instituțională generalizată – util atât pentru discreditarea autorităților, cât și pentru erodarea încrederii publice în capacitatea statului de a proteja infrastructura critică”

Sursa: Funky Citizens

👉 Factual a arătat că în spațiul online a circulat un video realizat cu tehnologie AI, care pretindea că descrie explozia de la Galați și că demonstrează că drona nu ar fi fost rusească. A fost.

…că mai multe conturi de social media au promovat ipoteza falsă că drona nu ar fi aparținut Rusiei.

…și că am avut inclusiv o poveste dezinformativă care susținea că drona ar fi fost de proveniență românească. Lol. Nu a fost.

👉 Veridica a arătat și că mai multe voci pro-ruse au încercat să acrediteze ideea că drona de la Constanța ar fi fost un atac direct al Ucrainei asupra României. Și a explicat de ce e falsă ipoteza.

⚠️ Cele două evenimente și ecourile pe care le-au generat au demonstrat că statul român nu și-a putut construi până acum o infrastructură de reacție rapidă în astfel de momente, cu o încărcătură emoțională intensă, când dezinformarea găsește teren fertil, folosindu-se de frica și nesiguranța din societate.

Ele se vor repeta.

Noi încă nu recunoaștem că nu avem mecanisme de apărare în fața războiului cognitiv.

👉 Avem o schimbare majoră de paradigmă care arată că regimul de la Teheran, cu o nouă generație militară la putere și cu clericii revoluției islamice marginalizați, nu se teme de președintele Donald Trump, argumentează jurnalista Carmen Gavrilă, specializată pe spațiul islamic. (Cotidianul)

👉 Guvernarea pro-europeană a învins pro-rușii la alegerile parlamentare din Armenia, marcate de campanii ample de dezinformare pro Kremlin. (HotNews)

Știri despre știrile false (și rețelele sociale care le amplifică)

👉 Drone care traversează spațiul aerian NATO, sabotarea cablurilor submarine, campanii de dezinformare și operațiuni clandestine au transformat nordul și estul continentului în noul laborator de război hibrid al lui Vladimir Putin. (EL PAÍS)

👉 Conturi de social media din SUA susțin o ipoteză conspiraționistă: Sean „Diddy” Combs l-ar fi traficat pe cântărețul Justin Bieber fostului președinte al SUA, Barack Obama. NewsGuard Reality Check arată că avem de-a face cu un fals.

👉 Extrema dreaptă din spațiul european e folosită ca armă de către forțe autocratice din afara UE.

Scopul urmărit e subminarea unității europene, slăbirea democrației liberale și transformarea continentului într-un apendice fără voce al proiectelor lor geopolitice. (Anton Shekhovtsov via Substack)

👉 Rusia și Iran recrutează adolescenți din spațiul european și îi folosesc apoi pentru spionaj și acte de sabotaj. Financial Times (via Archive.is) dedică un amplu material tacticilor de recrutare prin mimarea jocurilor de tip quest și vulnerabilității pe care o reprezintă generațiile de adolescenți.

👉 Informațiile inexacte și înșelătoare despre știință se răspândesc mai mult în perioadele electorale și de criză în spațiul online de limbă polonă, potrivit unui studiu realizat de cercetători de la Universitatea din Varșovia.

Au analizat aproape 977.000 de mențiuni online pe platforme de socializare, forumuri, bloguri și secțiuni de comentarii, între 2023 și 2025. (Science in Poland)

👉 Presiunile pe care China le exercită asupra Taiwanului nu au neapărat ca obiectiv escaladarea militară imediată, ci normalizarea treptată a presiunii psihologice și a unui sentiment „strategic” de incertitudine.

O expertă poloneză spune că operațiunile hibride ale Rusiei sunt asemănătoare, și Europa de Est ar putea învăța mult din strategiile de reziliență ale Taiwanului. (The Diplomat)

👉 Cetățenii americani au pierdut anul trecut 900 de milioane de dolari în înșelătorii cu tehnologie AI. (The Independent)

👉 Meta produce propriile articole clickbait cu ajutorul tehnologiei AI. (The Verge via Archive.is)

👉 O deputată laburistă din Marea Britanie a intentat acțiune legală împotriva companiei xAI a lui Elon Musk, după ce Grok a ajutat un utilizator să producă imagini sexualizate false cu ea. Platforma de socializare a fost inundată de astfel de imagini la începutul anului. (The Guardian)

👉 La trei săptămâni de la debutul celui mai recent focar de Ebola din Republica Democrată Congo, au fost înregistrate 397 de cazuri confirmate, dintre care 63 de decese confirmate. Totuși, populația nu crede că boala există și nu vor să respecte regulile de sănătate publică. (Deutsche Welle)

👉 Irlanda își păstrează în politica externă conceptul de neutralitate militară, dar a mărit bugetul de apărare și dezvoltă capabilități de securitate, pentru a nu deveni o vulnerabilitate printre țările europene. (The New York Times)

👉 Într-un document scurs, Microsoft plănuiește cum să îi facă pe oameni „dependenți” de asistentul său personal cu tehnologie AI - Scout. (Futurism)

👉 ChatGPT poate fi „păcălit” să recomande site-uri falsificate de cumpărături. Și asta ajută scammerii să colecteze date bancare și să încaseze bani. (The Guardian)

👉 Procurorul general republican din Florida, James Uthmeier, a dat în judecată OpenAI și pe directorul executiv Sam Altman. El susține că ChatGPT este un produs periculos pentru sănătatea mintală a utilizatorilor și siguranța publică.

⚠️ Un juriu din New Mexico a stabilit în martie că Meta este responsabilă pentru că nu a implementat măsuri de protecție suficiente împotriva prădătorilor sexuali, iar un juriu din California a constatat că Meta și YouTube și-au proiectat în mod intenționat platformele pentru a crea dependență. (POLITICO)

👉 Newsletter-ul Axios AI+ trage un semnal serios de alarmă că folosirea chatboților cu tehnologie AI ascunde o problemă severă de educație în SUA, cu potențialul de a degenera într-o problemă economică.

Aproape 43 de milioane de cetățeni SUA nu știu să citească, să scrie sau să rezolve probleme de matematică de nivelul clasei a treia. Alți aproape 130 de milioane citesc la un nivel comparabil cu clasa a șasea.

👉 Două analize de la Small Wars Journal prezintă războiul cognitiv ca pe o nouă frontieră strategică.

Eseurile arată că el nu înlocuiește propaganda, războiul psihologic sau războiul informațional, ci le extinde, vizând un nivel mai profund: percepțiile, emoțiile, convingerile și judecata politică, dar și nivelul funcționării cerebrale în sine.

Mai mult, războiul cognitiv urmărește să modeleze interpretarea modului în care se desfășoară confruntările, bătăliile și scopul ultim al războiului, conferindu-le semnificație politică.

👉 OPINIE. Cum arată Marea Britanie la 10 ani de la Brexit? Cam întunecată, argumentează jurnalistul Jonathan Freedland.

„Scăderea PIB-ului este estimată acum la între 6% și 8%, cu investițiile în scădere cu până la 18%. Schimburile comerciale urmează să fie cu 15% mai mici decât ar fi fost dacă am fi rămas în UE, potrivit Office for Budget Responsibility, în timp ce un procent uluitor de 85% dintre cei care importă sau exportă mărfuri raportează probleme pe care nu le aveau înainte”, spune Freedland, pentru The Guardian.

Și arată că în acești 10 ani, spațiul public s-a deteriorat și radicalizat constant, având ca rădăcină dezinformarea masivă din timpul campaniei Brexit.

Prieteni, e prima dată în cinci ani în care am scris acest newsletter săptămânal când simt că, după două săptămâni de drumuri Chișinău-Cluj-București-Cluj, am adunat atâta oboseală încât nu sunt în stare de o ediție clasică Misreport.

Vă las aici podcast-ul înregistrat la Chișinău, la invitația jurnalistei Mariana Colun de la Ziarul de Gardă. Am vorbit despre cum amplifică rețelele sociale furia și cum ne raportăm, în imaginația noastră, la spațiul online.

…și aici podcast-ul înregistrat la București, alături de jurnalista Magda Grădinaru, pentru Rock FM. Magda Grădinaru m-a invitat la podcast-ul ei la o zi după summit-ul România imună, dedicat combaterii dezinformării în România și desfășurat sub înaltul patronaj al Administrației Prezidențiale.

Am participat în calitate de invitat la summit, și discuția din podcast urmărește să înțeleagă strategia, sau, mai precis, lipsa de strategie pe acest domeniu crucial.

Vă mai las prima scrisoare Eniciclică a Papei Leon al XIV-lea, publicată săptămâna trecută, și care e un manifest plenar în favoarea umanității noastre, într-un viitor probabil dominat de tehnologie AI.

Are și un titlu minunat: Magnifica Humanitas, și e un tur de forță prin ideile filosofice care caută cu blândețe și seriozitate omul din noi 🙂

Ne citim aici în formatul clasic de marțea viitoare!

👉 Un video care arată mai multe persoane violente, care încearcă să spargă vitrinele unei clădiri, a fost promovat pe rețele sociale și asociat în mod fals cu concertul de la București al rapperului belarus Max Korzh.

În realitate, imaginile sunt din Franța și au fost filmate după un meci de fotbal, anunță Jandarmeria Română. (Agerpres)

👉 Criza guvernamentală din aprilie-mai, 2026, din România, a fost dublată de o campanie de dezinformare pe rețele sociale, care a vizat promovarea de știri manipulate despre programul SAFE, președintele Nicușor Dan, fostul prim-ministru Ilie Bolojan și pro-Călin Georgescu și AUR.

Expert Forum arată că, din punct de vedere politic, campania a urmărit subminarea încrederii în Uniunea Europeană, în programele ei (SAFE, fonduri de coeziune ș.a.), dar și în vecinii imediați ai României, victime ale agresiunii rusești militare (Ucraina) sau hibride (Republica Moldova).

Ele sunt portretizate ca antagonice „interesului național” sau chiar anti-naționale. Tematicile anti-UE sau pro-„suveranitate” domină, cu 32,8% din total.

👉 Numele omului de afaceri român Sebastian Ghiță apare într-o serie de documente scurse din interiorul unei structuri ruse implicate în operațiuni de influență și dezinformare în Europa.

Investigația a fost publicată de platforma armeană FIP (Fact Investigation Platform) și se bazează pe documente atribuite Social Design Agency (SDA), o structură care ar funcționa sub supravegherea administrației prezidențiale ruse. (RFI)

👉 Un material audio care pare a fi o înregistrare între Nicușor Dan și Dominic Fritz, în care cei doi împart încă din 2024 componența viitorului guvern, s-a viralizat pe rețelele de socializare.

În realitate, bucata audio e realizată cu tehnologie AI. (Veridica)

👉 …nu, studenții români nu sunt „obligați” să învețe istoria Ucrainei în defavoarea istoriei naționale, cum spune Ion Cristioiu.

În realitate, trei universităţi româneşti au aderat la „Global Coalition for Ukrainian Studies”, o inițiativă internațională lansată de Ucraina pentru dezvoltarea studiilor academice despre spațiul ucrainean.

Participarea în program nu produce niciun fel de obligații asupra sistemului de învățământ din România. (Veridica)

👉 Ucraina ar pregăti atacuri împotriva Rusiei de pe teritoriul Letoniei, susține Serviciul de Informații Externe al Rusiei (SVR). Moscova avertizează că știe coordonatele tuturor centrelor de decizie din Letonia și apartenența la NATO nu-i va apăra de răzbunare.

În realitate, SVR desfășoară o campanie de dezinformare împotriva Letoniei. (Euronews)

👉 VIDEO. Marian Voicu explică pentru TVR ce este tribunalul creat special pentru a analiza crima de agresiune împotriva Ucrainei, creat la inițiativa Consiliului Europei. (Breaking Fake News via YouTube)

Știri despre știrile false (și tehnologiile care le generează și amplifică)

👉 Schimbarea reglementării rețelei X la preluarea de către Elon Musk a determinat o creștere a discursului instigator la ură și violență, iar rezultatele se văd în realitatea cetățenilor din Marea Britanie, arată experți citați de The New York Times.

Atacurile motivate de ură și rasism au crescut îngrijorător în ultimii ani, iar discursul public s-a modificat.

👉 Modelele de inteligență artificială generează text prin predicția secvențelor de cuvinte statistic probabile, pe baza tiparelor învățate în timpul antrenamentului. „Asta înseamnă că un AI poate produce un răspuns care sună autoritar, se citește fluent și este complet greșit în același timp“, explică pentru Forbes un expert.

El arată și cum putem verifica valoarea de adevăr a răspunsurilor pe care le dau chatboții cu tehnologie AI.

👉 „Halucinațiile” produse de chatboții cu tehnologie AI încep să pătrundă în corpul științific, prin citate sau referințe false din lucrări de cercetare realizate cu asistenți AI.

Avertizarea vine chiar de la experții care folosesc asistenți AI. (Fortune)

👉 Donald Trump folosește o adevărată mașinărie de produs conținut fals și ieftin cu ajutorul tehnologiei AI.

The Financial Times (via Archive.is) arată că Trump a postat de peste 2.700 de ori pe Truth Social în 2026 — echivalentul a mai mult de 19 postări pe zi — aproape jumătate dintre acestea conținând imagini sau videoclipuri, ceea ce îl ajută să domine economia atenției în afara aparițiilor media formale.

👉 Google, Meta și TikTok au primit plângeri din partea grupurilor europene de protecție a consumatorilor pentru că nu i-ar proteja pe utilizatori de fraudele financiare de pe platformele lor.

Din aproape 900 de reclame suspecte raportate între decembrie 2025 și martie 2026, platformele au eliminat doar 27%, iar 52% dintre raportări au fost respinse sau ignorate. (Reuters via MSN)

👉 Google se pregătește să facă totul în locul tău, pe internet, pornind de la un simplu search-box. The Verge se întreabă ce va însemna experiența asta pentru utilizatori.

👉 …și tot Google încearcă să ajute utilizatorii să aibă acces la instrumente pentru detectarea deepfake-urilor. (The Verge)

👉 Minnesota devine primul stat care interzice piețele de predicție (precum Polymarket) care au ajuns să influențeze, în unele cazuri, realitatea.

Noua lege de stat face din găzduirea sau publicitatea pentru o piață de predicții, infracțiune. Și definește o piață de predicție ca „un sistem care permite consumatorilor să parieze pe un rezultat viitor — cum ar fi sport, alegeri, divertisment live, alegerea cuvintelor cuiva sau evenimente mondiale”. (NPR)

👉 Chirurgii plasticieni sunt din ce în ce mai îngrijorați de fenomenul „feței AI”, pe măsură ce tot mai mulți clienți ajung în cabinetele lor cu imagini nerealiste generate de tehnologie AI despre cum vor să arate. (The Guardian)

👉 Rețeaua Bluesky anunță că mai multe conturi au fost furate de Rusia, pentru a răspândi dezinformare și falsuri. (The New York Times)

👉 Atacarea infrastructurii de apă a devenit o armă de război cognitiv. Iran, Rusia și Israel au folosit fiecare, în moduri diferite, operațiuni informaționale pentru a normaliza distrugerea unor ținte care ar trebui să fie inviolabile: stații de desalinizare, baraje, rețele de tratare a apei.

Mecanismul e același: înainte de a lovi fizic, se construiește un cadru narativ care să justifice sau să obscurizeze lovitura. (Institutul Regal al Serviciilor Unite, RUSI)

👉 Propunerea Rusiei din martie 2026 de a restricționa sistemele de tehnologie AI străine, printre care ChatGPT, Gemini și Claude, pe motiv că ar proteja „valorile spirituale și morale tradiționale rusești” a fost tratată în mare parte ca un subiect de reglementare.

Small Wars Journal argumentează că, de fapt, în Rusia campania „valorilor tradiționale”, arhitectura internetului suveran, restricțiile asupra tehnologiei AI și operațiunile informaționale externe nu reprezintă domenii politice separate. Ele constituie, mai degrabă, o arhitectură coerentă cu două direcții: întărirea spațiului cognitiv intern împotriva penetrării externe și erodarea identității comune a societăților adverse.

👉 Un eseu din The Atlantic discută despre cazul ironic al unui autor care a scris o carte despre cum tehnologia AI influențează realitatea. Doar că în carte există cel puțin o duzină de false citate, produse chiar de tehnologia pe care volumul o analizează.

👉 OPINIE. Scandalurile literare cu autori suspectați că folosesc AI s-au înmulțit, dar dovedirea folosirii tehnologiei e aproape imposibilă.

Spre deosebire de plagiat, folosirea AI nu lasă urme clare: nici detectoarele specializate, nici chatboții generali nu pot da verdicte sigure. (Poynter)

👉 România și Norvegia au semnat un tratat de cooperare, măsurile principale vizând combaterea dezinformării și reziliența democratică. Prin program, țara noastră va beneficia de fonduri în valoare de 596,3 milioane de euro în ciclul actual de finanțare.

Acordul sprijină, de asemenea, cooperarea în domeniul justiției și al poliției, proiecte de tranziție verde, eficiență energetică și măsuri destinate să consolideze drepturile și condițiile de viață ale comunităților de romi. (Digital Watch)

👉 …nu, Călin Georgescu nu „a calmat o mulțime” cu un discurs despre unitate, și nici liderul AUR, George Simion, nu a vizitat o fetiță diagnosticată cu o tumoră cerebrală.

Ambele falsuri sunt create și ilustrate cu tehnologie AI, arată Factual.

👉 Și tot Factual arată cum două pagini de Facebook – Mereu Împreună și Voce Națională – distribuie în mod sistematic conținut despre George Simion și, respectiv, Călin Georgescu, prin titluri alarmiste și scenarii inventate, pentru a genera clickbait.

👉 După semifinala Eurovision, Moldova a devenit ținta unui val de atacuri pe TikTok și pe canale rusești. Moldovenii au fost acuzați inclusiv de plagiat prin videoclipuri manipulate cu tehnologie AI.

Jurnalistul moldovean Alexandru Cozer explică pentru RFI cum a început campania și de ce Eurovisionul rămâne o țintă constantă a propagandei ruse.

👉 Guvernarea de la Chișinău vrea să aducă opoziția la tăcere pentru a putea renunța la independența Republicii Moldova, afirmă politicianul pro-rus Mark Tkaciuk. Veridica arată de ce afirmația lui e o minciună propagandistică în favoarea Kremlinului.

👉 Încercările Chinei de a reprima opoziția reprezintă doar o parte a campaniei sale ample de spionaj în străinătate, care include atacuri cibernetice sau furtul de secrete militare și tehnologice. Digi24 vine cu o poveste care arată dimensiunea globală a campaniei Chinei.

Știri despre știrile false (și tehnologiile care le amplifică)

👉 Dezinformarea operează mai puțin prin erodarea directă a instituțiilor și mai mult prin normalizarea treptată a narațiunilor eurosceptice, în special în jurul imigrației și suveranității, sugerează concluziile unui studiu care explorează felul în care consumul de media digitală se raportează la atitudinile democratice în UE (2019–2025).

Încrederea în UE rămâne stabilă, polarizarea nu escaladează, iar utilizarea internetului arată doar asocieri modeste cu sprijinul pentru identitate și integrare.

În schimb, atitudinile față de imigrație și încrederea în parlamentele naționale se dovedesc a fi cei mai puternici corelatori ai intensității identității, ai preferințelor pentru ieșirea din UE și opoziției față de o integrare mai profundă. (Nature)

👉 Chatboții AI livrează mesaje personalizate și adaptive, construite pe baza celor mai intime detalii ale vieții tale.

Studiile arată că acest tip de conținut e cu 65% mai persuasiv decât mesajele venite de la oameni sau de la AI non-personalizat. Și de patru ori mai eficient în schimbarea opiniilor politice decât publicitatea. (The Conversation)

👉 …și tot chatboții AI pot împinge utilizatorii vulnerabili în „spirale delirante”, în care botul le validează și amplifică convingerile false.

Fenomenul, numit „AI psychosis”, a fost asociat cu spitalizări, divorțuri și sinucideri. Primul grup de sprijin pentru victime a colectat deja 410 cazuri, iar OpenAI estimează că peste un milion de utilizatori ai ChatGPT ar putea prezenta semne de psihoză sau manie. (ABC News Australia)

👉 Sistemele actuale de detecție AI sunt optimizate să identifice fețe umane manipulate, nu medii sintetice — peisaje, infrastructură, dezastre, fenomene atmosferice.

În contextul dezinformării climatice, această limitare devine periculoasă: imaginile false cu inundații, incendii sau imagistică satelitară circulă mai rapid decât avertizările oficiale de urgență. (Tech Policy Press)

👉 La trei ani după lansarea ChatGPT, păcălirea sistemelor AI să se comporte periculos a devenit aproape trivială.

Cercetători din Italia au descoperit că pot trece de protecțiile a 31 de sisteme AI folosind poezie — limbajul poetic și metaforele păcălesc modelele să ignore controalele interne de siguranță. (The New York Times)

👉 Biroul Național Anticorupție al Ucrainei (NABU) arată că există un „val de dezinformare” în „mass-media rusă și pro-rusă” cu privire la presupuse investigații ale agenției anticorupție vizând-o pe prima doamnă a Ucrainei, Olena Zelenska. (TVP World)

👉 În timp ce SUA și alte țări occidentale se retrag din ajutorul extern oferit instituțiilor globale de sănătate publică, Uniunea Europeană încearcă să se poziționeze ca un aliat.

Într-o nouă strategie globală de sănătate, CE a prezentat UE ca un partener stabil pentru țările în curs de dezvoltare, într-un moment în care finanțarea globală pentru sănătate se reduce și devine tot mai tranzacțională. (Politico)

👉 Compania de armament Rheinmetall și compania de telecomunicații Telekom vor dezvolta împreună un scut de apărare împotriva dronelor și actelor de sabotaj.

Companiile intenționează să colaboreze pentru a proteja orașele și infrastructura critică din întreaga Germanie. (Rheinmetall)

👉 …în timp ce Ucraina a înțeles că sorafața imensă a Federației Ruse, considerată un avantaj strategic, devine o slăbiciune în fața atacurilor coordonate cu drone. (Atlantic Council Blog)

👉 Din cauza rezultatelor slabe și a repercusiunilor războiului cu Ucraina, evoluția politicii de stat în domeniul tehnologiei AI a Rusiei a trecut de la căutarea poziției de lider la izolare, arată o analiză a Centrului Internațional pentru Apărare și Securitate din Estonia.

👉 Autoritățile din Rusia au început marea ștergere a crimelor sovietice, la pachet cu venerarea lui Stalin și CEKA. În doar câteva zile, autoritățile au deschis o expoziție care vizează polonezii din gropile comune de la Katyn, au criminalizat asociația Memorial și au restructurat muzeul Gulagului.

În plus, Putin a redenumit academia Serviciului Federal de Securitate (FSB, succesorul KGB) după Felix Dzerjinski, părintele poliției secrete sovietice, temuta CEKA. (El Pais International)

👉 VIDEO. Un fost superior din CIA avertizează că SUA intră nepregătită în noua eră a războiului cognitiv. (The Cipher Brief via YouTube)

👉 …în contextul ăsta, mi s-a părut relevantă postarea asta de pe blogul Times of Israel, care definește foarte bine tacticile așa-numitului război de generația a șasea.

Vorbim de convergența tehnologiei AI, a sistemelor autonome, a operațiunilor cognitive și a procesului decizional algoritmic. Cu alte cuvinte, vizează capacitatea indivizilor și a populațiilor de a lua decizii, atacând direct terenul cogniției.

⚠️ FYI, înainte să citiți, poate e bine să vedeți cum evaluează Media Bias/Fact Check publicația Times of Israel.

👉 DCN Global discută cu Dr. Bernie Hogan de la Oxford Internet Institute despre rolul pe care emoțiile îl joacă în ce alegem să credem, în al treilea episod din seria The Disinformation Diaries. (DCN Global via YouTube)

👉 Politica de imigrație a administrației Trump, care stabilește excluderea și deportarea non-cetățenilor pe baza activității lor în cercetarea rețelelor sociale, a dezinformării sau moderării conținutului, penalizează anumite puncte de vedere și descurajează libertatea de exprimare, încălcând Primul Amendament.

Asta argumentează trei intervenții de tip „amicus curiae” într-un proces care vizează blocarea măsurilor generate de politică. (Tech Policy Press)

👉 Opoziția din Ungaria, care a câștigat alegerile împotriva lui Viktor Orbán și FIDESZ, s-a concentrat pe probleme concrete ale vieții de zi cu zi, mai degrabă decât pe idealuri abstracte, reforme democratice și retorică umanitară.

Alegătorii maghiari au răspuns mai puternic la îngrijorările legate de inflație, infrastructură precară, declin economic și corupție endemică, arată o analiză din Manila Times, care se concentrează pe cum poate o societate înfrânge un lider populist.

👉 Stephan Lewandowsky, profesor de științe cognitive la Universitatea din Bristol, arată că degradarea democrației vine mereu la pachet cu violențe în societate.

În video-ul ăsta, prezintă un studiu care observă o corelație între retorica de pe rețele sociale și violența politică. (Cambridge Disinformation Summit via YouTube)

Ai citit ediția #300 a Misreport și probabil că ai citit săptămâna trecută și alte știri care ți s-au părut false sau înșelătoare. Te rugăm să nu uiți că Misreport e o monitorizare realizată de doi oameni, în timpul lor liber.

Poți sprijini Misreport devenind membru plătitor. Ne mai poți ajuta recomandând Misreport prietenilor sau distribuind conținutul newsletter-ului pe rețele sociale.

Share

👉 Un proiect de lege aflat în dezbatere la Senat ar permite serviciilor de informații să prelucreze date personale prin mijloace automate — adică algoritmi AI — fără mandat judecătoresc și fără control independent.

Dacă trece, singurul mecanism de supraveghere rămâne cel al comisiilor parlamentare de control, care nu au aprobat un raport public al activității SRI de cinci ani. (Snoop)

👉 „Noi cumpărăm corvete și avioane supersonice, de care nu avem nevoie și uităm de drone, de exemplu. (Dronele - n.r.) nu o să le facem cu ucrainenii, că nu e inclus lucrul ăsta“, a declarat George Simion despre programul SAFE. Doar că minte, și Factual arată cum.

⚠️ Dar apropo de SAFE, e un program în jurul căruia se aruncă multă dezinformare.

👉 De exemplu, Sorin Grindeanu s-a plâns și el că nu ar exista transparență în alocarea fondurilor, după ce a avizat și votat, în Camera Deputaților, exact o lege care alocă transparent finanțarea în program. (Factual)

👉 …iar POT a mințit spunând că va genera datorii de 38 de miliarde. De fapt, e suma totală care poate fi contractată de țările UE prin acest program. (Factual)

👉 „A DAT TOTUL FĂRĂ CA NIMENI SĂ ȘTIE!” Poate ați citit săptămâna trecută postarea virală care anunță că fostul candidat la președinție, Călin Georgescu, ar fi donat 4.000.000 de dolari chiar de ziua sa, pentru a ajuta copiii fără adăpost și aflați în dificultate din România.

Postarea e falsă, realizată cu tehnologie AI. A avertizat chiar și Călin Georgescu pe pagina lui oficială. (G4Media)

👉 „Oculta mondială” pregătește următoarea „plandemie”, provocată de infecția cu hantavirus, care ar fi, de fapt, un efect advers al vaccinului anti-Covid, afirmă în cor conspiraționiștii din toată lumea.

Veridica.ro explică de ce ipotezele astea sunt niște ficțiuni care nu au nicio legătură cu realitatea. Nici cu știința.

👉 …și tot Veridica explică de ce e falsă ipoteza că în Ucraina vor putea fi organizate alegeri doar dacă Zelenski va fi capturat la fel ca Nicolas Maduro, președintele Venezuelei.

👉 …nu, România nu a „trimis” 700 de milioane de euro în Republica Moldova pentru „construirea a 5 kilometri de autostradă”, cum fals susțin influencerii Bobby D și Kovacs Valer. (G4Media)

Știri despre știrile false

👉 Moscova a pierdut teritoriu pe câmpul de luptă în aprilie 2026 pentru prima dată de la incursiunea Ucrainei, din august 2024, în regiunea rusă Kursk, potrivit unei analize publicate săptămâna trecută.

Pierderile Moscovei au fost echivalente cu aproximativ 116 kilometri pătrați de-a lungul mai multor zone ale liniei frontului. (France 24)

👉 Propaganda pro-Kremlin descrie UE drept un bloc autoritar care cenzurează informațiile disonante și își spionează cetățenii.

Scopul este să convingă publicul că nu există libertatea de exprimare autentică în Occident și că orice afirmație contrară este ipocrită. (EUvsDisinfo)

👉 Avem nevoie, la nivel european, de un organism de monitorizare al pluralismului media care să se concentreze asupra riscurilor care apar în spațiul comun de știri și informații, argumentează The Conversation.

Monitorizarea europeană ar trebui să verifice dependența de intermediari pentru trafic, dar și gradul de integrare sau felul în care jurnalismul de interes public este reflectat de marile platforme.

👉 Joseph Stiglitz, economist laureat al Premiului Nobel și colegul său de la Universitatea Columbia, Maxim Ventura-Bolet, utilizează modele economice pentru a demonstra de ce mediul informațional se deteriorează și pentru a explica de ce tehnologia AI va agrava situația, în cazul în care guvernele nu intervin.

The Strategist prezintă demonstrația pe scurt, în termeni accesibili.

👉 Aproape o treime dintre americani (30%) cred că cel puțin una dintre cele trei tentative de asasinat asupra președintelui Donald Trump a fost regizată, potrivit unui sondaj NewsGuard/YouGov.

Pentru fiecare tentativă de asasinat, majoritatea americanilor au declarat fie că a fost pusă în scenă, fie că nu sunt siguri.

Doar 38% dintre americani cred că toate cele trei tentative de asasinat au fost autentice. (NewsGuard’s Reality Check)

👉 …în timp ce aproximativ 4 din 10 adulți americani, și aproximativ jumătate dintre cei sub 50 de ani, își iau informații despre sănătate de pe rețelele sociale sau din podcasturi, arată un sondaj realizat de Pew Research Center.

The Washington Post (via archive.is) face o listă de criterii care ajută publicul să verifice cât de credibili sunt influencerii de la care primesc sfaturi pentru o sănătate mai bună.

👉 În contextul ăsta, e relevant să știm că feed-ul european de Meta e foarte diferit de cel din SUA, unde conținutul nu mai este verificat și marcat de organizații independente de fact-checking. Sau „cenzurat”, cum preferă să-l numească actuala putere politică din SUA. (Science Literacy Project)

👉 Meta, TikTok și Snapchat au negat în fața unui comitet parlamentar irlandez că platformele lor creează dependență, în timp ce autoritatea irlandeză pentru media a deschis investigații împotriva Meta privind sistemele de recomandare a conținutului pe Facebook și Instagram. (RTÉ)

👉 Procuratura franceză anchetează rețeaua X, deținută de Elon Musk, pentru „complicitate” la deținerea și răspândirea de imagini cu abuzuri sexuale asupra minorilor, deepfake-uri cu conținut sexual explicit, negarea crimelor împotriva umanității și manipularea unui sistem automatizat de prelucrare a datelor în cadrul unui grup organizat, printre alte acuzații. (The Associated Press)

👉 Instagram a renunțat la criptarea end-to-end a mesajelor directe, oferind astfel Meta acces la tot conținutul conversațiilor private - inclusiv imagini, videoclipuri și mesaje vocale. Este o decizie lăudată de organizațiile pentru protecția copiilor și criticată de cei care apără dreptul la confidențialitate. (BBC)

👉 SUA și Israel pierd războiul cognitiv cu Iran, arată o analiză a Center for Strategic and International Studies.

De exemplu, aproximativ 69% dintre americani sunt îngrijorați de creșterea prețurilor la benzină ca urmare a războiului. Iranul a exploatat această vulnerabilitate prezentând conflictul drept proiectul unei elite conducătoare desprinse de realitate.

⚠️ Războiul cognitiv operaționalizează neuroștiința, pentru a influența procesele neuronale care stau la baza gândirii, emoției și comportamentului uman. Cu alte cuvinte, creierul nostru devine țintă și vector strategic, iar agresorul folosește informații și narațiuni pentru a acționa asupra substratului neurobiologic al minții.

Operațiunile vizează percepția, judecata și emoțiile, iar obiectivul este să degradeze capacitatea adversarului de a raționa eficient și de a acționa coerent.

Small Wars Journal explică ce presupune asta din perspectiva neuroștiințelor.

👉 …și chiar dacă am vorbit în numerele trecute despre asta, simt nevoia să repet: Rusia a industrializat războiul cognitiv, producând la scară largă conținut media generat cu tehnologie AI. Apoi, printr-un sistem modular, vizează soldații, civilii și publicul occidental cu efecte distincte, calculate cu precizie.

Instituțiile federale americane construite pentru a urmări și contracara aceste operațiuni se află în tranziție, fără o arhitectură încă implementată. The Cipher Brief trage un semnal de alarmă.

👉 Liderul maghiar Peter Magyar intră pe lista scurtă a personajelor vizate direct de dezinformarea Rusiei, după Volodimir Zelenski, Ursula von der Leyen și Emmanuel Macron.

EDMO urmărește o poveste falsă care se răspândește și care susține că Magyar ar fi gătit un cățeluș în cuptorul cu microunde.

E interesant să citiți și lista tuturor lucrurilor pe care dezinformarea pro-Kremlin a susținut de-a lungul timpului că le-ar fi cumpărat președintele Ucrainei: de la rochii ale prințesei Diana la vila lui Diddy la… limuzina lui Hitler.

👉 Șeful agenției de informații a Canadei afirmă că un potențial referendum privind secesiunea provinciei Alberta este vulnerabil la dezinformare și interferențe străine din partea unor actori precum Rusia.

„(...) un referendum precum cel din Alberta, care ar putea avea un efect diviziv asupra societății, este propice amplificării sau genului de dezinformare sau interferențe străine pe care le-am văzut în trecut din partea unor actori precum Rusia“, a declarat el pentru CBC.

👉 Media de stat din Polonia lansează un proiect propriu de combatere a dezinformării și fact-checking sub forma unei platforme comune, destinate verificărilor și jurnalismului de interes public. (TVP)

👉 Sud-coreenii consumă mai mult conținut de slabă calitate generat cu tehnologie AI („AI slop”) decât orice altă țară, iar raportările privind conținutul fals creat cu ajutorul tehnologiei AI au crescut de 27 de ori între alegerile generale din 2024 și campania prezidențială din anul următor.

Acum se pregătesc pentru alegeri locale, și dezinformarea prin conținut AI atinge cote alarmante. (AFP via France 24)

👉 Un audit pe 2,5 milioane de lucrări academice a identificat aproape 3.000 de studii biomedicale care conțin referințe inventate (care nu au putut fi atribuite unor publicații cunoscute).

Constatările sunt cuprinse în primul studiu academic care estimează amploarea citărilor false în literatura biomedicală. În fine, amploarea problemei sugerează că există o componentă de inteligență artificială generativă implicată. (nature via archive.is)

👉 Încrederea în mass-media din România este sub 30%. Doar guvernul și parlamentul sunt instituțiile în care românii au și mai puțină încredere.

Cum am ajuns aici? Sabina Fati argumentează pentru Deutsche Welle că o parte din rău sunt banii publici pe care partidele îi împart netransparent presei.

👉 Dar hei, avem și alte vești bune: peste jumătate din țările lumii se încadrează acum în categoriile „dificile” sau „foarte grave” pentru libertatea presei. Practic, e cel mai prost an din ultimii 25, în ce privește libertatea presei pe Glob, măsurată de Reporteri fără Frontiere. (Active Watch)

România a reușit să urce pe locul 49 anul trecut. Dar tot suntem după Ghana, Gambia sau Republica Dominicană. Moldova e mult înaintea noastră. (RSF Global Index)

👉 Ucraina nu ajunge la un acord de pace cu Rusia din cauză că refuză Kievul să încheie conflictul, susține fostul consilier al lui Leonid Kucima, Oleg Soskin, în cadrul unei intervenții pe canalul său de YouTube.

Potrivit acestuia, președintele ucrainean Volodimir Zelenski este dispus să continue acțiunile militare și dorește să prelungească din nou mobilizarea și legea marțială în țară. Veridica arată de ce povestea e mincinoasă.

👉 Într-o postare virală pe X, Elon Musk a dezvăluit că „a simțit că moare” și era să ajungă la spital după ce a făcut al doilea „vaccin” împotriva COVID-19.

De fapt, amplifica altă dezinformare, care susține că vaccinurile Pfizer ar fi ucis 60.000 de germani.

În realitate, cel care susține asta e un veterinar care se dă drept fost angajat Pfizer. (Veridica)

Știri despre știrile false

👉 VIDEO. Rusia e capabilă să producă deepfakes de calitate foarte ridicată. Bloomberg Investigates explică exact cum să recunoaștem videouri produse de Kremlin cu tehnologie AI, apoi distribuite cu intenția de a crea haos și de a distruge credibilitatea unor personaje.

👉 Un raport al unei agenții de informații a UE descrie măsuri de securitate extreme și noi în jurul lui Vladimir Putin, tensiuni crescânde între serviciile de securitate și temeri privind un asasinat prin dronă.

Raportul descrie o stare de „alertă maximă” în Kremlin „de la începutul lunii martie 2026” cu privire la „riscul unui complot sau al unei tentative de lovitură de stat împotriva președintelui rus.” (OCCRP)

👉 Comisia Europeană a anunțat că un viitor program, numit AgoraEU, va include o componentă MEDIA+, cu un buget de 3,2 miliarde de euro, destinată sprijinirii sectoarelor media, inclusiv audiovizualului și presei de știri. Măsura vine ca o formă de combatere a atacurilor hibride și dezinformării. (The Brussels Times)

👉 Meta lansează instrumente de control parental pentru chatboții AI, în timp ce provincii canadiene iau în calcul interzicerea lor pentru minori.

Un studiu recent arată că aceste sisteme sunt „fundamental nesigure” pentru sănătatea mentală a adolescenților. (CBC News)

👉 Un microbiolog de la Stanford angajat să testeze un chatbot AI înainte de lansare a primit de la acesta un plan detaliat de atac biologic, inclusiv cum să maximizezi victimele. (The New York Times)

👉 Primul tur al alegerilor prezidențiale din noiembrie, 2024, din România nu a fost furat în sensul tradițional. A fost, mai degrabă, orchestrat printr-o „inginerie” care a presupus distorsionarea constantă a realității pentru un segment de public, arată o analiză a Democratic Erosion Center.

👉 O campanie de manipulare a Rusiei îl prezintă pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski într-o știre atribuită în mod fals televiziunii BBC. Materialul susține că un tablou faimos al pictorului impresionist francez Paul Cézanne, furat, era vizibil în spatele președintelui ucrainean în timpul unui discurs recent.

Afirmația a strâns 2,4 milioane de vizualizări pe X, unde este citată de utilizatori pro-Kremlin ca dovadă a implicării lui Zelenski în fapte de corupție. (NewsGuard Reality Check)

👉 …și tot o campanie de manipulare și influențare, cu tot arsenalul de tactici cunoscut al Rusiei, este pusă în scenă în Armenia, înaintea alegerilor parlamentare din 7 iunie. (EUvsDisinfo)

👉 …și tot Rusia planifică o serie de acțiuni la ambasadele ucrainene din diverse țări, deghizându-le drept „comemorarea victimelor evenimentelor din 2 mai de la Odessa”.

Potrivit Centrului pentru Combaterea Dezinformării din Ucraina, o astfel de inițiativă este intensificată la nivel internațional. (Mezha)

👉 De peste două luni, Iranul se află în „întuneric” digital, în timp ce guvernul menține una dintre cele mai îndelungate întreruperi naționale ale internetului înregistrate la nivel mondial. BBC spune povestea unui cetățean care strecoară echipament Starlink în Iran printr-o operațiune complicată.

„Dacă măcar o persoană în plus reușește să acceseze internetul, cred că e un succes și merită”, argumentează el.

👉 Raportul anual al agenției de spionaj a Canadei arată că China și India rămân printre principalii autori ai interferenței străine și spionajului împotriva Canadei.

Serviciul Canadian de Informații de Securitate a menționat de asemenea Rusia, Iranul și Pakistanul ca alți actori ai interferenței străine. (National Post)

👉 YouTube e plin de conținut generat cu tehnologie AI, de slabă calitate (AI slop), și asta devine uneori ciudat — mai ales când vocile sintetice cedează în mijlocul video-urilor și repetă același cuvânt sau reproduc nonsensuri. (Futurism)

👉 The Economist (via Archive.is) se întreabă care e momentul în care putem să spunem că am „capitulat” intelectual în fața tehnologiei AI și cum vor arăta efectele acestei capitulări.

👉 VIDEO. Cum sunt păcăliți chatboții AI să repete dezinformare pro-rusă, explică Global News Canada.

👉 Un ghid foarte bun care te ajută să recunoști videoclipurile cu animale sălbatice generate de tehnologie AI și nemarcate ca atare. (Maryland Department of Natural Resources)

👉 …și un quiz făcut de NewsGuard unde poți să verifici cât de bine știi dacă postările atribuite lui Donald Trump pe TruthSocial sunt sau nu reale.

👉 PSD se aliază cu AUR și vor depune o moțiune de cenzură împotriva guvernului Bolojan, au anunțat ieri Marian Neacșu (PSD) și Petrișor Peiu, vicepreședinte AUR. (Veridica)

👉 România ar trebui să ia aminte și să se pregătească pentru următorul pas al propagandei ruse. După testarea tehnologiei în Republica Moldova, pasul următor e exportarea ei mai departe, către Vest.

Mesajul vine de la directorul Asociației Presei Independente din Moldova, Petru Macovei. Potrivit lui, noua tactică de a slăbi instituțiile statului urmărește exploatarea evenimentelor emoționale și presupune o capacitate de reacție sporită pentru instituțiile publice. (RFI)

👉 …între timp, în week-end-ul trecut, pe rețelele sociale s-a viralizat un mesaj care pare a fi transmis de RO-Alert și susține că ar exista zone în care sunt „fete răpite”. E fals și Ministerul Afacerilor Interne a anunțat asta deja. (Digi24)

👉 …nu, Ucraina nu „cumpără” fabrici românești cu banii trimiși din România și noul premier an Ungariei, Peter Magyar nu e „antieuropean”, cum susțin fals postări de pe Facebook. Factual le-a verificat și arată de ce sunt false.

👉 Comisia pentru afaceri juridice (JURI) din Parlamentul European a aprobat ridicarea imunității europarlamentarei Dianei Șoșoacă cu 17 voturi pentru, zero voturi contra și o abținere.

Solicitarea a fost formulată de Parchetul General din România, Șoșoacă fiind cercetată pentru 11 infracțiuni, printre care propagandă legionară, promovarea cultului unor persoane condamnate pentru crime de război și negarea Holocaustului. (G4Media)

👉 Platforma media Euromore și fundația Pravfond au fost sancționate de UE pentru campanii de dezinformare și propagandă.

Platforma Euromore este descrisă de către Consiliul UE ca un releu mediatic neoficial care operează în cadrul arhitecturii informaționale pro-Kremlin. Deși are sediul în Bruxelles, entitatea este acuzată că amplifică și legitimează discursurile Moscovei. (Radio Chișinău)

Știri despre știrile false (...și tehnologiile AI care le generează și rețelele sociale care le amplifică)

👉 Personajele sintetice create cu tehnologie AI devin atât de realiste încât pot infiltra comunități online și pot orienta subtil opinia publică.

Spre deosebire de boții tradiționali, ele se adaptează, se coordonează și își rafinează mesajele la scară masivă, creând o falsă impresie de consens, avertizează un studiu al Universității British Coumbia citat de Science via Futurism.

„Manipularea organizată a rețelelor sociale s-a extins de la 28 de țări în 2017 la 70 de țări” în prezent, de la Filipine până la Statele Unite. Incidentele de dezinformare bazată pe tehnologie AI din alegerile braziliene și irlandeze, de exemplu, arată clar că instituțiile democratice se află deja sub asediul acestor tipuri de amenințări.

👉 Rusia transformă videoclipurile generate cu tehnologie AI într-o armă de dezinformare în masă, avertizează Ucraina.

Cercetătorii au identificat peste 1.000 de videoclipuri sintetice care fac parte dintr-un „lanț narativ de neutralizare” structurat, adică un sistem construit pentru a viza soldați, civili și publicul occidental. (Kyiv Post)

👉 Conținutul sintetic fals generat de tehnologie sabotează siguranța civililor în zonele de conflict și un simplu deepfake se poate dovedi mortal, arată Rachel Adams, CEO și fondator al Global Center on AI Governance. (rest of world)

👉 Chatboții AI au tendința de a da dreptate utilizatorilor chiar și când aceștia greșesc, iar acest comportament lingușitor ar putea distorsiona gândirea pe termen lung și, în cazuri extreme, să contribuie la tragedii, avertizează Fast Company.

👉 O mișcare tot mai largă de opoziție față de AI prinde contur în Statele Unite, unind oameni din medii și orientări politice diferite.

Ei cer reglementare și transparență, pentru că se tem că beneficiile tehnologiei vor merge către miliardarii din Silicon Valley, în timp ce impactul social, economic și ecologic va fi suportat de cetățeni. (The New York Times)

👉 Donald Trump a anunțat că Iranul va grația, la solicitarea lui, opt femei condamnate la moarte. Doar că fotografia pe care a folosit-o era generată cu tehnologie AI.

La rândul său, Iran a negat că femeile ar fi condamnate la moarte. France 24 arată că minciunile vin din ambele părți.

👉 Propagarea deliberată de minciuni si falsuri pentru câștiguri politice nu ar trebui să fie protejată de dreptul la liberă exprimare, argumentează un articol de cercetare din British Journal of Political Science.

👉 Cu cât vedem mai des o afirmație, cu atât avem tendința să o credităm, indiferent dacă e adevărată sau nu, arată un eseu din Time Magazine, care explică mecanismul din creierul nostru.

👉 Cercetători de la Universitatea din Kent, Moonshot, Google Jigsaw LLC și Universitatea din Cambridge au realizat recent un studiu care investighează eficacitatea unor scurte videoclipuri de „prebunking” pentru reducerea impactului dezinformării online.

Concluziile lor sugerează că această metodă îi ajută pe oameni să identifice videoclipurile manipulatoare sau înșelătoare de pe internet. (phys.org)

⚠️ Prebunking-ul funcționează exact ca un vaccin.

Când te vaccinezi, medicul îți introduce în corp o doză mică, slăbită, din virus. Corpul tău învață să îl recunoască și produce anticorpi. Când virusul adevărat apare, sistemul imunitar e pregătit, recunoaște virusul și îl combate.

Prebunking-ul face același lucru cu dezinformarea. În loc să aștepți să apară o știre falsă și să o combați după ce a prins (adică „debunking”) îi arăți omului în avans cum arată o tehnică de manipulare. O doză mică, controlată. Creierul învață să o recunoască.

De exemplu, înainte de alegeri, un videoclip scurt îți explică că unii actori politici folosesc tehnica „apelului la frică”, adică exagerează o amenințare ca să te determine să acționezi emoțional, fără să gândești critic. Data viitoare când întâlnești un mesaj care funcționează exact așa, creierul își va aminti tactica.

Nu trebuie să știi că mesajul respectiv e fals. Trebuie doar să recunoști tehnica.

👉 Pagini de Facebook care postează conținut de lifestyle, hobby-uri și sfaturi de sănătate injectează narațiunile politice ale Beijingului în fluxurile lor pentru a influența opinia publică din Taiwan.

Aceste pagini sunt legate de compania de marketing digital Wubianjie, cu sediul în China, care îmbină divertismentul, dezinformarea și mesajele politice în campanii de război cognitiv greu de detectat, arată o investigație Reporteri fără Frontiere.

👉 La 40 de ani de la explozia de la Cernobîl, dosarele secrete ale STASI spun povestea campaniei de propagandă uriașe pe care URSS a creat-o pentru a preveni distrugerea credibilității proprii în fața lumii științifice. Rezultatul a fost exact invers. (The Conversation)

👉 Iluminismul a fost o perioadă în care societatea a încercat să traseze linii clare între ordinar și extraordinar, între natural și supranatural. Asta a făcut ca poveștile senzaționaliste să se răspândească cu rapiditate.

Madeleine Pelling, istoric al artei, argumentează într-o carte analizată de Financial Times (via archive.is) că perioada de tehnologizare accentuată prin care trecem seamănă cu secolul al XVIII-lea, din perspectiva falsurilor.

Și mai spune ceva: că lecția pe care am putea-o desprinde din istorie e că „înțelegerea mistificării nu se bazează doar pe identificarea minciunii, ci pe a întreba de ce prosperă ea. Pe cine servește? De la ce ne distrage atenția?“.

Prieteni, bine v-am regăsit aici după o binemeritată vacanță.

👉 Cum probabil ați văzut, partidul TISZA și Peter Magyar au învins în alegerile din Ungaria, obținând și supermajoritatea în Parlament (două treimi din locuri). (TVR Info)

👉 În același timp, în Bulgaria, la alegerile parlamentare de duminică, 19 aprilie, coaliția fostului președinte Rumen Radev va deține de una singură majoritatea în parlament, mulțumită scorului foarte bun. Radev e eurosceptic și opozant al ajutorului militar oferit Ucrainei, considerat un apropiat al Rusiei. (HotNews)

👉 Ambele campanii au fost marcate de valuri de dezinformare axate pe două false idei: că ar fi existat o interferență a Uniunii Europene, apoi una a Ucrainei, în rezultatele preconizate. (Stop Fake)

👉 Înapoi acasă, dezinformarea pe care statul român o combate în documente strategice a găsit lejer spațiu outdoor. Mai precis, Snoop arată că pe zeci de panouri publicitare din București se desfășoară o campanie cu mesaje anti-cezariană. Acestea nu sunt marcate cu numele unei companii sau organizații și nu au substrat științific. Totuși, în spatele lor stă o organizație despre care presa a scris și în toamna lui 2024.

Public Record arăta atunci că o altă serie de panouri publicitare conspiraționiste, montate pe lângă sedii de ambasade din București, aparțineau unei fundații conduse de un crainic sportiv și un fost ospătar de la Hanul lui Manuc. Cei doi promovau și atunci mesaje delirante, fără niciun suport științific.

Doi ani mai târziu, fac același lucru :)

👉 Între timp, Colegiul Medicilor avertizează că dezinformarea în domeniul sănătăţii sau prezentarea incompletă a informaţiilor nu reprezintă simple opinii şi pot constitui un risc real pentru sănătatea populaţiei. (Radio România Actualități)

👉 …dar am avut minciună la cel mai înalt nivel - și anume, la pupitrul Administrației Prezidențiale. Într-o conferință de presă, Nicușor Dan a adus mai multe argumente pentru numirea procuroarei Cristina Chiriac de la DNA Iași în fruntea Parchetului General.

În conferința de presă, Nicușor Dan a spus, printre altele,: „Chiar dacă nu știi să citești decât câte rechizitorii a făcut cineva în 2025, poți să te uiți totuși și în 2024 și să vezi că, în 2024, secția DNA Iași, pe aceiași indicatori, a fost cea mai bună dintre secții”.

Factual arată, în urma unei analize complexe, că afirmația președintelui e falsă.

👉 În rest, guvernul Spaniei nu a creat un instrument de cenzură pe rețele sociale, Artemis II a ajuns în spațiu, iar fluorul din pasta de dinți nu afectează tiroida, cum susțin falsuri virale de pe Facebook, demontate tot de Factual.

Știri despre știrile false (și rețelele care le amplifică)

👉 În 2024, o echipă condusă de cercetătoarea medicală Almira Osmanovic Thunström de la Universitatea din Gothenburg a inventat o boală fictivă, pe care a numit-o „bixonimania”. Afecțiunea imaginară era cauzată, spuneau ei, de privitul prea îndelungat la ecrane și frecatul excesiv al ochilor.

La doar câteva săptămâni după publicarea studiilor false, modele AI de ultimă generație, printre care Gemini și ChatGPT, au început să vorbească despre bixonimania ca și cum ar fi fost reală. Cercetătorii au descoperit că articolele false începuseră chiar să fie citate în alte lucrări academice evaluate de specialiști. (Nature via Futurism)

👉 …și tot în 2024, industria dezinformării a valorat 417 miliarde de dolari, potrivit unui nou studiu realizat de Sopra Steria, o companie europeană de consultanță, servicii digitale și dezvoltare software. 11 miliarde de dolari sunt estimați ca pierderi prin înșelăciuni cu ajutorul tehnologiei AI. (PR Newswire)

👉 Jurnaliștii BBC au documentat din interior complexul Royal Hill din Cambodia, un centru de escrocherii cu șase etaje unde mii de lucrători traficați înșelau victime din toată lumea.

În clădire se aflau replici ale unor secții de poliție australiene, braziliene sau chineze, birouri antifonate și scenarii în zeci de limbi. (BBC)

👉 Traficul dinspre rețele sociale spre publicații de știri a scăzut dramatic în ultimii ani. De la preluarea de către Elon Musk și până acum, traficul dinspre X a scăzut cu 70%. (NiemanLab)

👉 Presa de stat chineză amplifică vocile opoziției din Taiwan, obiectivul fiind să submineze guvernul. Campania vizează parțial să slăbească demersul Taiwanului de a crește cheltuielile de apărare, arată Reuters.

👉 Iranul a găsit rețeta perfectă de a câștiga războiul propagandistic cu SUA și Israel: memele.

Un studiu The Conversation arată că ele ajung inclusiv la publicul neinteresat de război, care își formează astfel opinii.

👉 Sute de avataruri false, care îl susțin pe Donald Trump, apar online în ultima vreme, arată The New York Times.

Influencerii falși, generați de tehnologie AI, au explodat pe TikTok, Instagram, Facebook și YouTube într-o aparentă încercare de a atrage votanții conservatori.

👉 Tinder va permite utilizatorilor să demonstreze că sunt oameni, nu roboți, introducând în aplicație tehnologie avansată de scanare a ochilor, pe fondul unor temeri tot mai mari legate de tehnologia AI.

Utilizatorii aplicației de dating, dar și ai altor platforme precum Zoom, vor putea să își scaneze irisurile pentru a obține o insignă de „dovadă a umanității” atașată profilului sau numelui lor. (BBC)

👉 Un om de afaceri din Marea Britanie a pledat vinovat pentru că a făcut declarații false ca să închidă un club de noapte. Poliția crede că au fost generate cu ajutorul tehnologiei AI.

O sursă din cadrul Poliției Metropolitane a declarat pentru The Guardian că folosirea thenologiei AI pentru a genera scrisori din partea unor reclamanți inexistenți e o problemă în creștere.

👉 Înțelegem propria sănătate tot mai mult prin prisma conținutului de pe rețele sociale.

O mare parte din explicațiile online care vin de la influenceri, despre tratamente, simptome medicale sau chiar anatomie, nu au bază științifică, arată un expert. (Loughborough University)

👉 …iar jumătate dintre răspunsurile chatboților la întrebări medicale sunt incorecte sau înșelătoare, arată un nou studiu — Grok înregistrând cele mai multe probleme (58%), urmat de ChatGPT (52%) și Meta AI (50%), conform cercetătorilor de la universitățile din Alberta și Loughborough. (The Independent)

👉 Doi cercetători au scris o carte despre cum a ajuns știința să fie discreditată din motive economice și politice. Dezinformarea concertată și atacurile strategice în instanțe fac parte din instrumentarul de atac. (LawfareMedia.org)

👉 …am mai scris despre cum piețele de predicție se transformă în mașini de creat realitate, pentru profit - dar merită să citiți și eseul ăsta ca să înțelegeți dimensiunea fenomenului. Și pericolul pe care îl aduce. (NiemanLab)

👉 Dacă vreți să vă testați abilitatea de a recunoaște voci generate cu tehnologie AI, are NewsGuard un quiz pentru voi :)

Ungaria se pregătește pentru alegeri pe 12 aprilie și, potrivit sondajelor independente, partidul TISZA condus de Peter Magyar ar putea învinge, în alegeri, FIDESZ-ul condus de Viktor Orbán, care deține funcția de premier al țării din 2010.

Adică de 16 de ani.

Avem în față un moment esențial, pentru că, așa cum spun experții, întrebarea este dacă țara care a fost, în ultimii 15 ani, cel mai mare obstacol în calea procesului decizional strategic din Uniunea Europeană poate fi transformată într-un partener constructiv în cadrul Uniunii. (Euronews)

Ce spun cei doi candidați

Campania electorală s-a construit ca un conflict între două modele de stat: pe de-o parte, „democrația iliberală” pusă în practică de Viktor Orbán: anti-europeană, pro-rusă, îndepărtată de valorile statului de drept… și susținută de extrema dreaptă europeană și MAGA. (The Guardian)

De cealaltă parte, Peter Magyar, fost membru FIDESZ la rândul lui, susține revenirea Ungariei la valorile europene, stat de drept și un program serios anticorupție. (The Guardian)

Premierul Viktor Orbán susține, în campanie, că se opune războiului din Ucraina și este „pentru pace” (o poziție pe care o auzim și noi destul de des de la așa numiții „suveraniști”), în timp ce acuză Opoziția că este „pro război”. (Modern Diplomacy)

…și cum stau acum

Sondajele independente citate de Politico Europe arată că diferența dintre cele două partide e de 15 puncte procentuale în favoarea TISZA.

În plus, un sondaj recent realizat de firma de cercetare 21 Research Center a constatat că 65% dintre alegătorii sub 30 de ani susțin TISZA, în timp ce 14% îl susțin pe Orbán. (AP News)

Doar că e posibil ca, în Ungaria, asta să nu însemne neapărat și victoria TISZA în Parlament, așa cum arată spotmedia, citând publicația maghiară de investigații Átlátszó.

Potrivit unei documentări consistente, TISZA poate lua cam cu 5% mai mult decât FIDESZ la votul popular și totuși să obțină mai puține fotolii de parlamentari, din cauza felului în care sunt desenate colegiile electorale.

⚠️ Fenomenul se numește gerrymandering și presupune manipularea deliberată a circumscripțiilor electorale pentru a favoriza un partid sau grup politic.

Funcționează simplu, în principiu: cel care trasează granițele circumscripțiilor poate concentra mulți votanți ai adversarului său într-un număr mic de circumscripții, pe care acesta le câștigă zdrobitor, dar irosește astfel voturi. În alte cazuri poate dilua votanții adversarului în mai multe circumscripții, ca să nu atingă majoritatea în niciuna.

Rezultatul e că un partid poate câștiga mai multe locuri în parlament decât proporția sa reală de voturi. (Britannica)

But wait, there’s more…

Campania electorală din Ungaria este marcată de acuzații privind interferența rusă și activități de spionaj. Presa internațională relatează suspiciuni privind scurgeri de informații către Rusia, campanii de dezinformare și posibile operațiuni de influență, însă aceste aspecte rămân contestate și nu sunt pe deplin confirmate oficial. (AP News)

Valuri de falsuri, multe din ele lansate direct de partidul lui Orbán sau media de stat maghiară, sunt verificate de singura inițiativă de fact-checking din Ungaria. (Lakmusz)

Avem și boții care țin de operațiunea Matrioșka a Rusiei, și care răspândesc dezinformare despre tensiunile dintre Ucraina și Ungaria, lansează acuzații privind „mii” de atacuri ale refugiaților ucraineni asupra maghiarilor (The Insider) sau valuri de dezinformare care acuză un iminent asasinat al lui Orbán (POLITICO).

În plus, The Washington Post a dezvăluit săptămâna trecută, citând mai mulți oficiali europeni, că guvernul lui Orbán a oferit de mult timp Moscovei acces la discuții sensibile din cadrul Uniunii Europene.

…it’s (also) the economy, stupid!

Economia Ungariei se confruntă cu stagnare economică, inflație ridicată și dezechilibre bugetare, ceea ce afectează nivelul de trai al populației, arăta încă de anul trecut o analiză Le Monde.

Cauzele sunt atât externe: războiul din Ucraina și contextul geopolitic general. Dar țin și de detalii interne: sume mari din fondurile de coeziune și de redresare ale UE au fost înghețate sau întârziate din cauza preocupărilor legate de independența justiției, corupție și achiziții publice, în cadrul procedurii UE prevăzute la Articolul 7.

Vă amintiți procentul covârșitor de tineri care susțin acum TISZA? Poate că una din explicații e că, pe acest fond economic, prețurile la imobiliare au crescut cu 15% în toată țara, iar alternativa de a închiria, cel puțin în Budapesta, presupune că 40-60% din venituri sunt înghițite de chirii. (Universitatea din Graz, New School of Multilateralism)

BONUS VIDEO. John Oliver dedică un episod din Last Week Tonight alegerilor din Ungaria și semnificației lor pentru ceea ce înseamnă democrația în lume și în general :) (YouTube)

⚠️ Alegerile din Ungaria din 12 aprilie nu sunt doar despre cine conduce guvernul de la Budapesta în următorii patru ani. Vom înțelege din rezultatele de la urne dacă democrația mai poate fi câștigată pe teren propriu, după ce terenul a fost redesenat, presa controlată și informațiile clasificate ale UE transmise pe canale ascunse Moscovei.

Dacă Magyar câștigă în aceste condiții, poate fi o veste bună și pentru restul Europei, inclusiv pentru capacitatea UE de a funcționa ca un bloc coerent, într-un moment în care are nevoie de asta. Dacă pierde, întrebarea nu mai e despre Ungaria, ci despre ce mai înseamnă alegerile libere dacă sistemul electoral e construit să producă un singur rezultat.

Sigur, în România, rămânem cu UDMR, care a susținut constant FIDESZ, și care funcționează ca un punct de echilibru în guvernarea PSD-PNL-USR-UDMR. Tough luck :)

Știri despre știrile false (și rețelele sociale care le amplifică)

👉 O instanță din SUA a condamnat Meta și YouTube la plata a 6 milioane de dolari pentru că juriul a decis, în cadrul unui proces, că cele două au componente care creează intenționat adicție în rândul tinerilor.

Cele două companii au fost date în judecată de o tânără de 20 de ani care a acuzat companiile că au creat produse care creează dependență similară cu tutunul sau jocurile de noroc online. (The New York Times)

👉 …în timp ce un juriu din New Mexico a condamnat Meta, tot săptămâna trecută, la plata a 375 de milioane de dolari pentru că a indus în eroare consumatorii cu privire la siguranța platformelor sale și a facilitat producerea de prejudicii, inclusiv exploatarea sexuală a minorilor. (The Guardian)

👉 Cele două procese și rezultatele lor ar trebui să ne ducă la o discuție consistentă despre ce înseamnă atenția noastră, arată o opinie din Project Syndication (via Social Europe), care propune să vedem atenția oamenilor ca pe o infrastructură fundamentală pentru societate.

„Miza este enormă. Atenția determină ce percep societățile, ce ignoră și, în cele din urmă, ce decid. Ea modelează alegeri, activitate economică și conflicte. Guvernează capacitatea de a detecta semnale slabe, de a anticipa crize și de a acționa rațional în condiții de incertitudine”, arată autorul.

👉 Consiliul de Supraveghere al Meta a decis că „Community Notes” nu reprezintă un substitut suficient sau adecvat pentru programul său de fact-checking (verificare a faptelor).

Într-un nou „aviz consultativ de politică", Consiliul și-a exprimat îngrijorarea cu privire la eficacitatea Community Notes într-o serie de circumstanțe, „inclusiv în regimuri represive care încalcă drepturile omului, în contexte electorale specifice și în situații de criză și conflict în desfășurare.” (NiemanLab)

👉 Reddit va începe să marcheze conturile automatizate care oferă un serviciu utilizatorilor, similar cu felul în care X aplică eticheta de „boți buni”, și va impune conturilor suspectate a fi boți să se supună unei verificări care să decidă dacă sunt umane. (Tech Crunch)

👉 Editorii Wikipedia au încercat să lucreze cu text generat de tehnologie AI. Au decis, în final, să interzică menținerea enciclopediei online cu ajutorul acestui tip de text sintetic. (404media via Futurism)

👉 Volodimir Zelenski este personajul central al unei campanii de influență din partea Rusiei, care încearcă să convingă publicul că liderul ucrainean ar deține 1% din acțiunile companiei medicale Astra Zeneca.

În realitatea, falsul pornește de la un site-clonă al Rusiei deschis în ianuarie, 2026, și a fost amplificat pe Telegram, fără să existe niciun suport factual pentru presupusele dezvăluiri. (EUvsDisinfo)

👉 Legea care stabilește regulile din campaniile electorale ale Canadei se modifică, pentru a proteja și mai mult alegerile de efectele campaniilor de manipulare.

Noul proiect de modificare interzice utilizarea deepfakes și finanțarea candidaților din surse străine în timpul campaniei electorale, dar și încercările de a manipula votul publicului.

În paralel, Guvernul Canadei își crește capabilitățile de răspuns la acțiuni hibride.

👉 Soldații moderni nu sunt doar luptători într-un război, ci potențiale vulnerabilități în mediul informațional. De la ideea asta pornește un eseu care explorează tacticile de a viza direct soldații în războaie cognitive și metodele de a contracara acest tip de atac. (Army University Press)

👉 OPINIE. Ce se întâmplă când deepfakes și conținutul creat cu AI devin doctrină de război. (The Cipher Brief)

Prieteni, Misreport intră în vacanța de Paști, pentru două săptămâni. Ne revedem aici pe 21 aprilie. Să aveți sărbători liniștite și nu uitați să întrerupeți fluxul constant de informație. Ajută la omul din noi :)

* în versiunea inițială a newsletter-ului s-a strecurat o eroare pe care am corectat-o: Viktor Orbán deține fără întrerupere funcția de premier al Ungariei din 2010, adică de 16 ani. Vă mulțumim pentru semnalare :)

👉 România se află sub presiunea unor atacuri cibernetice de tip DDoS și a campaniilor de dezinformare, avertizează Directoratul Național pentru Securitate Cibernetică (DNSC).

Mihai Rotariu, managerul de comunicare al instituției, a declarat că „suntem ținta nu doar a unor atacuri cibernetice, ci și a unor campanii de dezinformare menite să slăbească încrederea în autorități”.

El a subliniat că, într-un context politic internațional instabil, inclusiv pe fondul conflictului militar din Orientul Mijlociu, România trebuie să se aștepte la o dinamică similară a atacurilor cibernetice și a campaniilor de dezinformare. (Agerpres)

👉 Petrișor Peiu (AUR) susține că Nicușor Dan a decis, împreună cu coaliția de guvernare, să trimită întreaga viitoare producție de gaze din Marea Neagră în Ucraina.

E o minciună și Veridica explică de ce.

👉 Și tot Veridica arată că ministrul de externe al Ungariei, Peter Szijjarto, a informat Moscova timp de ani de zile cu privire la informațiile confidențiale discutate la reuniunile Uniunii Europene.

Potrivit unei investigații The Washington Post, citată de Euronews, Szijjarto l-ar suna pe omologul său rus, Serghei Lavrov, în timpul pauzelor de la reuniunile UE pentru a-l informa despre ce s-a discutat între liderii UE.

👉 George Simion a pierdut definitiv un proces cu platforma media edupedu.ro. Liderul AUR a fost acuzat că a folosit elevi pentru propagandă politică, pe modelul legionarului Zelea Codreanu, apoi a dat în judecată jurnaliștii care au scris despre el.

Instanța arată, în motivarea sentinței, că în acest caz au fost în balanță dreptul la liberă exprimare și dreptul la respectarea vieții private. Curtea invocă jurisprudența CEDO. (Adevărul)

👉 Pepsi nu folosește celule din fetuși avortați și Nicușor Dan nu a fost un apropiat al lui Nicolae Ceaușescu, arată verificările Factual.

👉 Republica Moldova a devenit model de succes în Europa în contracararea războiului cognitiv purtat de Federația Rusă, demonstrând că democrația poate fi protejată chiar și în fața unor bugete de dezinformare.

Declarația a fost făcută de către Kaja Kallas, înaltul reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe și politica de securitate (Radio Chișinău)

Știri despre știrile false (și tehnologiile care le amplifică)

👉 Alegerile parlamentare decisive din aprilie 2026 din Ungaria sunt ținta unei operațiuni de influențare. Sute de videoclipuri generate de inteligența artificială distribuite pe TikTok au ca scop să îl impulsioneze pe premierul pro-rus Viktor Orbán și să îl discrediteze pe contracandidatul său, Péter Magyar.

Rețeaua de 34 de conturi anonime identificată de NewsGuard folosește tehnologie AI pentru a produce videoclipuri false, în care contracandidatul lui Orbán este defăimat.

👉 NATO, UE și FEM avertizează: infrastructura civilă este noul câmp de luptă în războiul hibrid. Comisia Europeană a mobilizat 347 de milioane de euro pentru consolidarea cablurilor strategice și a capacității de reparații. (Digital Shield)

👉 Războiul Rusiei împotriva Ucrainei nu se duce doar cu rachete și artilerie, ci și în plan cognitiv și psihologic, unde frica, epuizarea și fragmentarea socială pot fi folosite deliberat ca arme.

În acest context, sănătatea mintală și sprijinul psihosocial devin componente esențiale ale rezilienței naționale, apărării civile și recuperării pe termen lung. Un interviu despre strategia Ucrainei în domeniu dezvăluie amploarea pregătirii. (International Centre for Defense and Security/Estonia)

👉 …între timp, un blogger pro-guvernamental din Rusia care l-a criticat pe președintele Vladimir Putin a fost internat într-o unitate de psihiatrie din Sankt Petersburg. (Deutsche Welle)

👉 …și tot despre tehnologia AI care amplifică și diversifică războiul cognitiv scrie și Military.com. Sistemele digitale pot aproxima acum stiluri de scriere, tipare comportamentale și interacțiuni sociale cu o precizie tot mai mare.

Unele companii construiesc deja modele bazate pe date din rețelele sociale, în timp ce platforme precum Meta mențin prezențe digitale prin conturile memorializate.

👉 Serviciul European de Acțiune Externă (EEAS) a observat în 2025 o creștere semnificativă a cazurilor de interferență și manipulare străină a informațiilor (FIMI), iar un sfert dintre acestea au folosit inteligența artificială pentru a genera secvențe de text, audio sau video. (TVP World)

👉 Înaintea alegerilor din Slovenia, reprezentanții Black Cube (o companie israeliană de informații) s-au întâlnit cu liderul partidului de extremă dreapta din țară, aflat în Opoziție.

Acum, videoclipuri compromițătoare cu politicieni ai partidului au apărut pe un site creat recent, neasumat de nimeni, care pretinde că ar fi „anti-corupție”. (Brussels Times)

👉 Brazilia are alegeri prezidențiale în 2026 și și-a propus să reglementeze utilizarea tehnologiei AI în campaniile electorale.

La fel ca alegerile din 2016 din Statele Unite, cele din 2018 din Brazilia au reprezentat un punct de cotitură pentru manipularea informațiilor, campaniile de dezinformare și operațiunile de influență.

În ambele cazuri, actorii de rea-credință au exploatat infrastructura platformelor digitale și logicile sale de implicare și monetizare pentru a calibra acoperirea și vizibilitatea, modelând tendințele online, percepțiile politice și atitudinile electorale. (Tech Policy Press)

👉 …între timp, în SUA, Donald Trump încearcă să reducă din dreptul statelor de a reglementa tehnologia AI, peste guvernul federal. (The Verge)

⚠️ BONUS READ. Documentul care stabilește politica publică de reglementare a tehnologiei AI în SUA poate fi citit aici. (whitehouse.gov)

👉 Un congresman din California a înaintat o propunere legislativă pentru a interzice chatboților AI să se dea drept profesioniști autorizați în domeniile medical, juridic și financiar.

Legea CHATBOT (H.R. 7985) urmărește să protejeze consumatorii împotriva inducerii în eroare de către sisteme de inteligență artificială care se prezintă în mod fals drept profesioniști calificați, deși nu dețin acreditările sau licența necesare. (kevinmullin.house.gov)

👉 Într-un interviu acordat publicației El País, renumitul psiholog Matthew Lieberman avertizează că înlocuirea contactului uman cu inteligența artificială este un experiment periculos.

Specialistul subliniază că, deși AI-ul este o invenție extraordinară, optimizarea chatbot-urilor pentru a simula prietenia poate accentua izolarea și dependența emoțională a noilor generații.

👉 O nouă inițiativă legislativă din Marea Britanie vizează tragerea la răspundere a companiilor tech pentru riscurile la care chatbot-urile AI îi expun pe copii.

Propunerea mută accentul de la restricționarea accesului tinerilor spre obligarea dezvoltatorilor de a garanta siguranța produselor înainte de lansare. (The Bureau of Investigative Journalism)

👉 Un raport recent avertizează că AI-ul creează noi metode de abuz împotriva femeilor.

Cercetătorii de la universitățile Durham și Swansea au arătat că platforme precum ChatGPT sau Replika pot iniția hărțuirea sexuală sau pot accepta jocuri de rol extrem de violente. (The Independent)

👉 Guvernul irlandez a semnalat că explorează opțiuni pentru introducerea unor restricții de vârstă privind utilizarea rețelelor sociale de către persoanele sub 16 ani.

Propunerea se înscrie în cadrul noii Strategii Naționale Digitale și de Inteligență Artificială 2030 a guvernului, care plasează siguranța online și verificarea vârstei în contextul ambiției mai largi a Irlandei de a acționa ca un hub european de reglementare digitală.

Propunerile includ un sistem de verificare a vârstei prin „portofel digital”. (The Conversation)

👉 Studii recente arată că multe familii ignoră modul în care adolescenții folosesc de fapt inteligența artificială, de la teme până la suport emoțional.

În timp ce părinții tind să vadă tehnologia ca pe o amenințare, tinerii o integrează deja în viața de zi cu zi, adesea fără nicio supraveghere sau îndrumare. (BBC)

👉 Utilizarea excesivă a rețelelor sociale este strâns legată de scăderea nivelului de fericire în rândul tinerilor, arată cel mai recent raport global al fericirii (World Happiness Report 2026).

Totuși, studiul subliniază că moderația este cheia: cei care folosesc platformele sociale aproximativ o oră pe zi sunt mai mulțumiți de viața lor decât cei care le evită complet. (CNN)

Puteți citi întregul capitol despre utilizarea social media în rândul copiilor și adolescenților. (WorldHappiness.report)

👉 Un clarinetist, un elev de liceu și câțiva negaționiști climatici scriu un „articol științific”.

Sună ca începutul unui banc, dar Mother Jones adaugă ajutorul tehnologiei AI și arată că promotorii dezinformării pe teme climatice au găsit trucuri noi pentru a-și promova ipotezele.

👉 Peste jumătate din tinerii din SUA au creat sau au primit cel puțin o imagine nud generată cu tehnologie AI.

Nivelurile raportate de victimizare în rândul participanților au fost substanțiale, 36,3% dintre persoane raportând că li s-a creat o imagine sintetică nud fără consimțământ și 33,2% că a le-a fost distribuită cel puțin o astfel de imagine generată cu tehnologie AI, fără consimțământ. (Mashable)

👉 Fanii MAGA au o nouă vedetă. E blondă, e frumoasă. E în armată. Pozează cu Donald Trump și anturajul său. Frecventează lideri mondiali. …și e generată cu tehnologie AI. (Euronews)

👉 Sony Music anunță că a solicitat eliminarea a peste 135.000 de melodii create de impostori care și-au însușit identitatea artiștilor săi pe platformele de streaming.

Deepfake-urile au fost create cu ajutorul inteligenței artificiale generative și au vizat unii dintre cei mai mari artiști ai companiei, printre care Beyoncé, Queen și Harry Styles. (BBC)

👉 OPINIE. De la primul anunț al atacului asupra Iranului, pe 28 februarie, președintele Donald Trump a emis un flux neîntrerupt de afirmații false despre război. The New York Times (via Archive.is) le analizează pe toate.

👉 România nu a intrat în război, dar Info Sud Est arată cum au rostogolit Diana Șoșoacă și alți „suveraniști” pe rețele sociale un fals panicard despre presupuse „bombardamente” din Vâlcea și Pitești.

În realitate, era vorba despre exerciții aeriene anunțate cu câteva zile înainte.

👉 Papa Leon XIV le cere jurnaliștilor televiziunii italiene RAI ca Informarea să nu devină propagandă, pentru că războiul nu este un joc pe calculator.

„Vă revine vouă să arătați suferințele pe care războiul le aduce întotdeauna în rândul populațiilor; să arătați fața războiului și să o povestiți cu ochii victimelor pentru a nu o transforma într-un videogame”, a spus Leon al XIV-lea. (Vatican News)

👉 Nu, Volodimir Zelenski nu a venit la București ca să ceară ca România să atace Iranul și Rusia, cum susține și pro-rusa Diana Șoșoacă, șefa SOS România. (Veridica)

👉 …nici George Soros nu se află „în arest la domiciliu”. (Factual)

👉 O poveste virală despre un tată care ar fi furat lapte pentru copilul său și ar fi fost „iertat” de un jandarm este falsă, anunță Jandarmeria Română. Reprezentanții instituției subliniază că furtul rămâne infracțiune și nu este trecut cu vederea. (Adevărul)

👉 …și povestioarele emoționante de pe pagina de Facebook „Buna, ce mai faci?” sunt tot generate sintetic de tehnologie AI.

Pagina, care are sute de mii de urmăritori, susține că este o comunitate pentru „oamenii cu suflete mari, iubitori de frumos”.

Textele vizează empatia cititorilor (prin povești despre bătrâni neajutorați, birocrație absurdă, sistemul medical deficitar), iar imaginile care le ilustrează sunt sintetice, generate de IA, explică Factual.

Știri despre știrile false (și tehnologiile care le amplifică)

👉 Mesajele dezinformative ale Kremlinului au pivotat spre Orientul Mijlociu și Iran. Un obiectiv-cheie a fost de a lega Ucraina de conflict.

Falsurile au inclus încercări de a conecta protestele Maidan din 2014 cu o instabilitate regională mai largă și afirmații potrivit cărora Ucraina ar putea organiza o „provocare” pentru a-și recăpăta atenția internațională. (EUvsDisinfo)

👉 Președintele american Donald Trump a acuzat Iranul că folosește tehnologia AI drept „armă de dezinformare”, pentru a denatura succesele și sprijinul de care se bucură liderul SUA în timp de război. (Reuters)

👉 Campania electorală din Ungaria este marcată de campanii dezinformative. Înaintea alegerilor din luna viitoare, videoclipuri deepfake și alte conținuturi înșelătoare care îl vizează pe liderul opoziției Péter Magyar se răspândesc masiv online. O mare parte din ele amplifică narațiuni promovate de aliații premierului Viktor Orbán. (POLITICO)

👉 …și boții care țin de operațiunea Matrioșka a Rusiei răspândesc dezinformare despre tensiunile dintre Ucraina și Ungaria și lansează acuzații privind „mii” de atacuri ale refugiaților ucraineni asupra maghiarilor.

Videoclipuri false cu siglele unor instituții media occidentale circulă pe rețelele sociale în încercarea de a promova mai multe falsuri interconectate. (The Insider)

👉 …iar Deutsche Welle analizează motivele care demonstrează ajutorul rusesc în campania electorală a lui Viktor Orbán.

👉 Poliția norvegiană mută antrenamentele anti-hibrid la frontiera de nord.

Între timp, Duma de Stat pregătește adoptarea unei legi care ar putea legitima operațiuni armate în străinătate pentru eliberarea cetățenilor ruși reținuți. (The Barents Observer)

👉 Noul model fundamental al Meta, cunoscut intern sub numele de cod Avocado, s-a dovedit inferior modelelor AI ale competitorilor, arată The New York Times.

Compania împinge lansarea Avocado, care era programată pentru această lună, până cel puțin în mai.

👉 Un juriu l-a găsit vinovat pe omul de afaceri australian Alexander Csergo de ingerință străină prin imprudență, după ce un tribunal din Sydney a aflat că acesta a întocmit rapoarte pentru doi suspecți de spionaj în favoarea Chinei, în timp ce se afla în străinătate. (ABC News)

👉 Presa de stat chineză și conturile pro-China de pe rețelele sociale propagă informații false menite să consolideze imaginea Iranului și să submineze Occidentul în rândul chinezilor, taiwanezilor și al diasporei chineze în general. (NewsGuard Reality Check)

👉 …și tot China amplifică în spațiul european propaganda proprie, folosind „împrumutarea vocilor” unor influenceri europeni sau „spălarea” informațiilor și alte tehnici de disimulare a originii și atribuirii conținutului provenit din China.

Mesajele-cheie includ „ascensiunea pașnică” a Chinei, modernitatea sa accentuată și susținerea pozițiilor de politică externă ale Rusiei. (European Council on Foreign Relations)

👉 O „gafă” a unui sistem de inteligență artificială și incompetența uluitoare a unui departament de poliție au trimis o bunică inocentă după gratii.

Postul de radio din Dakota de Nord WDAY detaliază cum Angela Lipps, în vârstă de 50 de ani, a petrecut aproape șase luni în arest după ce polițiștii din Fargo, folosind un instrument de recunoaștere facială bazat pe tehnologie AI, au identificat-o drept suspectă într-un caz de fraudă bancară din stat. (Futurism)

👉 O cercetare doctorală la Departamentul de Informatică și Cercetare Operațională al Universității din Montreal examinează limitele sistemelor de inteligență artificială concepute să detecteze conținutul fals.

Concluzia ei: aceste instrumente au deficiențe semnificative, pe care performanța lor tehnică le maschează adesea. (Genetic Literacy Project)

👉 Agenții AI pot coordona autonom campanii de propagandă fără intervenție umană, arată o cercetare citată de TechXplore. Scenariul pe care îl propun cercetătorii ar trebui să ne dea fiori - cu atât mai mult cu cât e deja aplicabil.

👉 Imaginile false par autentice, iar cele autentice sunt susceptibile de a fi false. The Guardian vine cu trei reguli pentru a naviga prin materialele despre războiul din Iran fără să fim manipulați cu falsuri.

👉 …iar BBC merge mai departe și se întreabă cum putem să facem față unei lumi în care totul este (sau poate fi) fals, și nimănui nu-i mai pasă de asta.

👉 Foști angajați Meta și TikTok acuză platformele că au amplificat deliberat conținutul toxic pentru a crește prețul acțiunilor.

În timp ce TikTok prioritiza imaginea politicienilor, Meta lansa funcții precum Instagram Reels știind că acestea cresc incidența hărțuirii și a discursului instigator la ură. (BBC)

👉 OPINIE. Media din epoca post-adevăr ne mutilează creierul, scrie comediantul Stewart Lee.

Care se întreabă, pe bună dreptate, cum ar trebui să facă publicul față valului uriaș de minciuni, engleză stricată și falsuri, pe care îl numește „subprodusul lui Trump în vreme de război”. (The Nerve)